Logo bio-infomedia.ro

Parazitul malariei se ascunde de sistemul imunitar uman

Plasmodium falciparum
După transmiterea la om prin intermediul înțepăturii țânțarului, parazitul care produce malaria, Plasmodium falciparum (colorat cu purpuriu în imagine), se multiplică în interiorul globulelor roșii. | Foto: JARUN011/ISTOCK/GETTY IMAGES
  • Plasmodium falciparum, parazitul care produce malaria, infectează globulele roșii care parte a ciclului său biologic complex, un produc proteine care determină aderarea acestor celule la pereții vaselor sanguine.
  • În timpul sezonului uscat, parazitul își modifică activitatea genetică astfel încât globulele roșii să nu mai adere la pereții vaselor sanguine. Aceasta permite parazitului să se replice și să persiste fără a alerta sistemul imunitar să lupte împotriva infecției.

În timpul sezonului uscat din Africa, când țânțarii sunt rari, paraziții malariei întâmpină dificultăți în transmiterea la noi gazde. Drept urmare, aceștia se ascund în corpul uman prin împiedicarea aderării celulelor infectate la vasele de sânge. În acest fel, celulele infectate sunt eliminate din circulație, iar nivelurile de parazit din corp rămân reduse, ceea ce face oamenii mai puțin bolnavi și permite parazitului să rămână nedetectat.

Medicii au observat că simptomele malariei, o boală mortală cauzată de înțepătura țânțarilor, tind să se reducă în timpul sezonului uscat, care ține din ianuarie până în mai. Însă motivul nu era clar.

A sta ascuns în timpul lunilor secetoase este o strategie de succes pentru parazit, spune Martin Rono, parazitolog la KEMRI-Wellcome Trust din Kilifi, Kenya, care nu a fost implicat în studiu. Înțelegerea modului în care paraziții malariei persistă fără a provoca boala, până ce țânțarii se reîntorc pentru a-i transmite de la un om la altul, ar putea ajuta la controlul malariei în timpul sezonului uscat.

Plasmodium falciparum, parazitul responsabil de malarie, infectează globulele roșii care parte a ciclului său biologic complex. Odată intrat în celulă, parazitul produce proteine care ajung la exteriorul acesteia și determină aderarea ei la pereții vaselor sanguine, astfel încât celula nu mai ajunge în splină, unde în mod normal este îndepărtată din corp.

În mod tipic, numai stadiile de început ale parazitului circulă prin sânge, în timp ce stadiile mai avansate trăiesc în globulele roșii care au aderat la pereții vaselor sanguine, spune Silvia Portugal, biolog care a condus studiul de la Heidelberg University Hospital din Germania.

Portugal și colegii săi au identificat 600 de persoane din Mali infectate cu malarie în 2017 și 2018. Mai întâi, echipa a exclus alte două idei care încercau să explice caracterul sezonier al parazitului: diversitatea genetică și imunitatea. Paraziții genetic distincți nu au produs boala în sezoane diferite și nici sistemul imunitar al gazdei nu a suprimat dezvoltarea parazitului.

Însă atunci când cercetătorii au comparat care gene erau activate sau dezactivate în mostrele prelevate de la persoane asimptomatice în timpul sezonului uscat și de la persoane simptomatice în timpul sezonului umed, ei au observat că 1.607 de gene aveau tipare sezoniere distincte. În timpul sezonului uscat, 1.131 de gene erau activate, dar erau dezactivate la paraziții din sezonul umed. Alte 476 de gene erau dezactivate în sezonul uscat, ceea ce sugerează că, atunci când sezonul umed se termină, P. falciparum și-ar putea modifica activitatea genetică astfel încât globulele roșii să nu mai adere la pereții vaselor sanguine. Aceasta permite parazitului să se replice și să persiste fără a alerta sistemul imunitar să lupte împotriva infecției.

Globulele roșii infectate cu malarie folosesc anumite proteine să adere la pereții vasculari. Pierderea acestei aderențe ar putea fi datorată producerii de mai puține astfel de proteine sau a unor proteine diferite.

Totuși, încă este neclar care gene sunt implicate în aceste schimbări. O problemă este faptul că cercetătorii au comparat paraziții din două stadii diferite ale ciclului biologic, spune Abdirahman Abdi, parazitolog la KEMRI-Wellcome Trust. Pentru a stabili care gene afectează aderența, cercetătorii ar trebui să compare activitatea genetică a paraziților din același stadiu.

Source Sursa: www.sciencenews.org
Text: Erin Garcia de Jesus



Din aceeași categorie

Grăsimi în interiorul unei celule

Grăsimile luptă împotriva bacteriilor

19 octombrie 2020 | Sănătate