Logo bio-infomedia.ro

Cele mai periculoase 12 virusuri de pe Pământ

Foto: SHUTTERSTOCK
  • În ultimele decenii, câteva virusuri au trecut de la animale la oameni și au cauzat epidemii serioase, care au luat numeroase vieți la nivel global, totul culminând cu pandemia actuală de COVID-19.
  • Cele mai periculoase virusuri sunt: Marburg, Ebola, virusul rabiei, HIV, virusul variolei, hantavirusurile, virusurile gripale, Dengue, rotavirusurile, SARS-CoV, SARS-CoV-2, MERS-CoV.

Oamenii s-au luptat cu virusurile încă dinainte ca specia noastră să fi evoluat la forma sa modernă. În cazul unor boli virale, vaccinurile și medicamentele antivirale ne-au permis să evităm răspândirea infecțiilor pe scară largă și au ajutat oamenii bolnavi să se însănătoșească. Una dintre aceste boli - variola - a putut fi chiar eradicată.

Însă suntem departe de a fi câștigat bătălia împotriva virusurilor. În ultimele decenii, câteva virusuri au trecut de la animale la oameni și au cauzat epidemii serioase, care au luat mii de vieți. Tulpina virală care a produs epidemia de Ebola din Africa de Vest din 2014-2016 omoară până la 90% dintre persoanele infectate, ceea ce o face cea mai letală membră a familiei Ebola.

Există și alte virusuri care sunt la fel sau poate chiar mai mortale. Unele virusuri, inclusiv noul coronavirusul care a declanșat pandemia de COVID-19, au o rată de mortalitate scăzută, dar reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, deoarece nu avem mijloacele pentru a le combate.

Iată cele mai ucigașe 12 virusuri, clasificate pe baza probabilității ca o persoană să moară dacă se infectează cu unul dintre ele, a numărului total de victime pe care le-au produs și a amenințării crescute pe care o reprezintă.

1. Virusul Marburg

Virusul Marburg

Ilustrație a virusului Marburg. | Foto: ROGER HARRIS/SCIENCE PHOTO LIBRARY

Oamenii de știință au identificat virusul Marburg în anul 1967, atunci când mici epidemii au izbucnit printre lucrătorii din laboratoare din Germania, care fuseseră expuși la maimuțe infectate importate din Uganda. Virusul Marburg este similar cu Ebola, în sensul că ambele pot cauza febră hemoragică, ceea ce înseamnă că persoanele infectate dezvoltă febră puternică și hemoragii în tot corpul, care pot duce la șoc, insuficiență de organe și moarte.

Rata mortalității în cazul primei epidemii a fost de 25%, însă a fost de peste 80% în cazul epidemiei din 1998-2000 din Republica Democratică Congo, la fel ca în cazul celei din Angola din anul 2005, conform datelor de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

2. Virusul Ebola

Virusul Ebola

Ilustrație a virusului Ebola. | Foto: SHUTTERSTOCK

Primele epidemii de Ebola cunoscute la om au izbucnit simultan în Republica Sudan și Republica Democratică Congo, în anul 1976. Ebola se răspândește prin contactul cu sânge sau alte fluide ale corpului, dar și cu țesuturile provenite de la oameni sau animale infectate. Tulpinile virale cunoscute variază foarte mult în privința mortalității, conform afirmațiilor profesorului Elke Muhlberger de la Universitatea din Boston.

Una dintre tulpini, Ebola Reston, nici măcar nu îmbolnăvește oamenii. Însă pentru tulpina Bundibugyo, rata mortalității este de până 50%, iar pentru tulpina Sudan este de până la 71%, conform OMS.

Epidemia în curs de desfășurare din Africa de Vest a început în 2014, fiind cea mai extinsă și mai complexă epidemie de până acum, conform OMS.

3. Virusul rabiei (turbării)

Virusul rabiei

Ilustrație a virusul rabiei. | Foto: WIKIPEDIA

Deși vaccinurile împotriva turbării la animalele de companie, introduse în anii 1920, au făcut ca această boală să fie extrem de rară în țările dezvoltate, turbarea (rabia) rămâne o boală foarte serioasă în India și unele părți ale Africii.

Virusul distruge creierul, producând o boală extrem de gravă, a declarat Muhlberger. Avem un vaccin împotriva rabiei și anticorpi care funcționează împotriva acestui virus, așa că dacă cineva este mușcat de un animal turbat, această persoană poate fi tratată. Însă fără tratament, mortalitatea este de 100%.

4. Virusul imunodeficienței umane (HIV)

HIV

Ilustrație a virusului imunodeficienței umane (HIV). | Foto: CYNTHIA GOLDSMITH/CDC

În lumea de astăzi, virusul imunodeficienței umane (HIV) ar putea fi cel mai mortal. Se estimează că 32 de milioane de oameni au murit de HIV de când boala (sindromul imunodeficienței umane - SIDA) a fost descoperită la începutul anilor 1980.

SIDA este boala infecțioasă care, în prezent, răpune cei mai mulți oameni, a declarat dr. Amesh Adalja, medic infecționist și purtător de cuvânt la Infectious Disease Society of America.

Medicamentele antivirale puternic au făcut posibil ca oamenii să supraviețuiască ani de zile cu HIV. Însă boala continuă să devasteze țările sărace, unde apar 95% dintre infecțiile cu HIV. Aproape 1 din 25 de adulți din țările africane afiliate la Organizația Mondială a Sănătății sunt HIV-pozitivi, ceea ce înseamnă peste două treimi dintre persoanele cu HIV la nivel global.

5. Virusul variolei

Virusul variolei

Virusul variolei. | Foto: J. NAKANO/CDC

În anul 1980, Organizația Mondială a Sănătății a declarat eradicarea virusului variolei. Însă înainte de aceasta, oamenii s-au luptat cu variola timp de mii de ani, iar virusul a ucis una din trei persoane pe care le-a infectat și a lăsat supraviețuitorii cu cicatrici adânci și, deseori, orbi.

Mortalitatea era mai mare la populațiile din afara Europei, unde oamenii avuseseră contact puțin cu virusul înainte ca vizitatorii să-l aducă în acele regiuni. De exemplu, istoricii estimează că 90% din populația nativă a Americilor a murit din cauza variolei introduse de exploratorii europeni. Doar în secolul al XX-lea variola a omorât 300 de milioane de oameni.

Boala a fost o adevărată povară pentru întreaga planetă, nu numai prin decesele produse, ci și datorită orbirii, fapt care a declanșat o campanie pentru eradicarea sa de pe Pământ, a declarat Adalja.

6. Hantavirusurile

Hantavirus

Imagine la microscopul electronic a unui hantavirus. | Foto: WIKIPEDIA

Sindromul pulmonar cauzat de hantavirus (HPS) a intrat pentru prima dată în atenția publică în Statele Unite, în anul 1993, când un tânar indian Navajo, sănătos, și logodnica sa, care trăiau în zona Four Corners din S.U.A., au murit în câteva zile de la dezvoltarea unor dificultăți în respirație. Câteva luni mai târziu, autoritățile de sănătate publică au izolat un hantavirus dintr-un șoarece care trăia în casa uneia dintre persoanele infectate. Peste 600 de persoane din S.U.A. s-au îmbolnăvit de HPS, iar 36% dintre acestea a murit din cauza bolii, conform CDC.

Virusul nu se transmite de la o persoană la altă, ci mai degrabă prin contactul cu excremente de șoareci infectați.

În trecut, un alt hantavirus a produs o epidemie la începutul anilor 1950, în timpul Războiului din Coreea, conform unui articol din 2010 publicat în jurnalul Clinical Microbiology Reviews. Peste 3.000 de soldați s-au infectat, dintre care aproximativ 12% au decedat.

7. Virusul gripal

Virusul gripal

Virusul gripal. | Foto: NATIONAL INSTITUTE FOR ALLERGIES AND INFECTIOUS DISEASES

În timpul unui sezon gripal tipic, până la 500.000 de oameni mor la nivel global din cauza bolii, conform OMS. Uneori, când apare o nouă tulpină a virusului, se produce o pandemie, în care boala se răspândește mai repede și are o mortalitate mai ridicată.

Cea mai mortală pandemie de gripă, uneori denumită gripa spaniolă, a început în anul 1918 și a îmbolnăvit 40% din populația umană, omorând aproximativ 50 de milioane de oameni.

Cred că este posibil ca ceva asemănător cu pandemia de gripă din 1918 să apară din nou, a declarat Muhlberger. Dacă o nouă tulpină de virus gripal ajunge la populația umană și se poate transmite ușor între oameni, producând o îmbolnăvire gravă, atunci avem o mare problemă.

8. Virusul Dengue

Virusul dengue

Virusul Dengue. | Foto: FREDERICK MURPHY/CDC

Virusul Dengue a apărut pentru prima dată în anii 1950 în Filipine și Thailanda, iar de atunci s-a răspândit în regiunile tropicale și subtropicale de pe tot globul. Până la 40% din populație trăiește în regiuni în care virusul Dengue este acum endemic și în care boala, împreună cu țânțarii care o poartă, se vor răspândi mai mult pe măsură ce clima se încălzește.

Dengue îmbolnăvește între 50 și 100 de milioane de oameni în fiecare an, conform OMS. Deși rata de mortalitate a febrei Dengue este de 2,5%, mai mică decât în cazul altor virusuri, virusul poate cauza o boală asemănătoare cu cea produsă de Ebola, denumită febră hemoragică Dengue, care are o mortalitate de 20% dacă nu este tratată.

Un vaccin împotriva Dengue a fost aprobat în 2019, în Statele Unite, pentru utilizarea la copiii cu vârstele de 9-16 ani care trăiesc în zone în care virusul este prezent și care prezintă un istoric al infectării. În alte țări, există un vaccin pentru persoanele cu vârstele de 9-45 de ani, dar care, de asemenea, au contractat virusul anterior. Cei care nu s-au infectat cu virusul în trecut pot dezvolta o formă gravă a bolii dacă se vaccinează.

9. Rotavirusurile

Rotavirus

Rotavirus. | Foto: ERSKINE L. PALMER/CDC

Astăzi există două vaccinuri care protejează copiii de rotavirusuri, principala cauză a afecțiunilor diareice grave de la nou-născuți și tineri. Aceste virusuri se pot răspândi cu ușurință prin ceea ce oamenii de știință numesc calea fecal-orală (adică mici particule de fecale care ajung în cavitatea bucală).

Deși copiii din țările dezvoltare rareori mor din cazua rotavirusurilor, boala este un adevărat ucigaș în țările în curs de dezvoltare, unde tratamentele de rehidratare nu sunt disponibile pe scară largă.

OMS estimează că, la nivel global, 453.000 de copii cu vârsta de sub cinci ani au murit în urma infecției cu rotavirusuri în anul 2008. Însă țările care au introdus vaccinarea au raportat declinuri semnificative ale spitalizărilor și deceselor cauzate de rotavirusuri.

10. SARS-CoV

SARS-CoV

SARS-CoV. | Foto: FRED MURPHY/CDC

Virusul care produce sindromul respirator acut (SARS) a apărut pentru prima dată în anul 2002, în provincia Guangdong din sudul Chinei, conform OMS. Probabil că virusul a părut la lilieci, după care a trecut la mamiferele nocturne numite zibete, înainte ca în final să infecteze oamenii. După ce a declanșat o epidemie în China, SARS s-a răspândit în 26 de țări de pe glob, infectând peste 8.000 de persoane și omorând peste 770 în decurs de doi ani.

Boala produce febră, frisoane și dureri are corpului, deseori ajungându-se la pneumonie, o afecțiune gravă în care plămânii se inflamează și se umplu cu puroi. SARS are o mortalitate estimată de 9,6% și, până în prezent, nu are un tratament sau vaccin aprobate. Totuși, de la începutul anilor 2000 nu au mai fost raportate cazuri noi de SARS, conform CDC.

11. SARS-CoV-2

SARS-CoV-2

SARS-CoV-2. | Foto: NIAID-RML

SARS-CoV-2 aparține familiei de virusuri denumite coronavirusuri, la fel ca și SARS-CoV și a fost identificat pentru prima dată în decembrie 2019, în orașul Wuhan din China. Probabil că virusul a provenit de la lilieci, la fel ca SARS-CoV, și a trecut pe la un animal intermediar, înainte de a infecta oamenii.

De la apariția sa, virusul a infectat aproape 140 de milioane de oameni la nivel global, dintre care a ucis aproape trei milioane. Pandemia declanșată a determinat măsuri de carantinare, închiderea activităților, restricționarea călătoriilor, în încercarea de a limita răspândirea virusului.

Boala produsă de SARS-CoV-2, denumită COVID-19, are o mortalitate estimată de 2,2%. Persoanele în vârstă și cele cu alte afecțiuni prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta forme mai grave ale bolii. Simptomele obișnuite includ febră, tuse seacă și dificultăți în respirație, dar, în forme grave, se poate ajunge la pneumonie și deces.

12. MERS-CoV

MERS-CoV

Ilustrație a virusului MERS-CoV. | Foto: SHUTTERSTOCK

Virusul care produce sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) a declanșat o epidemie în anul 2012, în Arabia Saudită, urmată de o a două epidemie în anul 2015, în Coreea de Sud. Virusul MERS aparține aceleași familii de virusuri ca SARS-CoV și SARS-CoV-2 și, probabil, și-a avut originile la lilieci. Virusul a infectat cămilele înainte de a ajunge la oameni. Simptomele obișnuite include febră, tuse și dificultăți în respirație.

Deseori, MERS poate produce pneumonie gravă și are o mortalitate estimată de 30-40%, ceea ce îl face cel mai letal dintre coronavirusurile cunoscute care au trecut de la animale la oameni.

Source Sursa: www.livescience.com
Text: Anne Harding



Din aceeași categorie