Logo bio-infomedia.ro

Șase priorități pentru extragerea carbonului din aer

  • 8 iunie 2021
  • Mediu
Ilustrație carbon în aer
Foto: DMITRY KOVALCHUK/SHUTTERSTOCK
  • Emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse mai rapid și mai mult decât s-a reușit până în prezent pentru ca lumea să ajungă la emisii nete zero în 2050.
  • Gazele cu efect de seră pot fi îndepărtate din atmosferă pe mai multe căi. Dioxidul de carbon poate fi capturat de plante sau absorbit de soluri, minerale și chimicale, apoi stocat în biosferă, oceane, în subteran sau chiar în materialele de construcție.

Pentru a ajunge la emisii nete zero până în anul 2050, emisiile globale trebuie reduse mai rapid și mai mult decât s-a reușit până în prezent. Însă chiar și așa, anumite surse de poluare - din aviație, agricultură și industria cimentului - ar putea persista mai mult decât ne-am fi dorit; va fi necesar mai mult timp pentru ca alternativele curate să sosească și să le înlocuiască.

Aceasta înseamnă că lumea trebuie să găsească și să pună în practică metode de extragere a dioxidului de carbon din atmosferă pentru a stabiliza climatul. Pentru ca Marea Britanie să-și atingă ținta de emisii nete zero este necesară îndepărtarea a 100 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an, o cantitate similară cu emisiile actuale ale sectorului de transport.

Guvernul britanic a anunțat un ajutor financiar în valoarea de 44,7 milioane de dolari americani pentru cercetarea și dezvoltarea unor tehnici de îndepărtare a carbonului din atmosferă. Iar în timp ce noile tehnologii trebuie testate, există alte probleme sociale care trebuie rezolvate pentru ca extragerea gazelor cu efect de seră să devină un succes.

Dacă este făcută corect, îndepărtarea carbonului ar putea fi acompaniamentul perfect pentru reducerea emisiilor, restabilind balanța climatică. Dacă este făcută incorect, poate deveni extrem de periculoasă.

Gazele cu efect de seră pot fi îndepărtate din atmosferă pe mai multe căi. Dioxidul de carbon poate fi capturat de plante sau absorbit de soluri, minerale și chimicale, apoi stocat în biosferă, oceane, în subteran sau chiar în materialele de construcție (inclusiv cherestea sau agregate).

Aceste moduri de stocare variază ca dimensiune și stabilitate, iar metodele de introducere a carbonului în aceste depozite variază din punct de vedere al costurilor și disponibilității. De exemplu, arborii sunt o cale la îndemână pentru absorbția carbonului, cu multe alte beneficii suplimentare. Însă carbonul stocat de arbori poate fi eliberat de incendii, dăunători și exploatările forestiere. Stocarea dioxidului de carbon în subteran oferă o mai mare stabilitate și o capacitate de stocare de 100 de ori mai mare, însă metodele de injectare a acestuia din aer sunt costisitoare și aflate în stadii incipiente de dezvoltare.

Unii experți sunt îngrijorați că îndepărtarea carbonului s-ar putea dovedi un miraj - în particular la scara uriașă necesară pentru a se ajunge la emisii nete zero -, ceea ce ne distrage atenția de la îndatoririle critice pentru reducerea emisiilor. Așadar, cum îndepărtăm carbonul în mod corect? Iată șase priorități.

1. O viziune clară

Guvernul britanic urmează să decidă cât dioxid de carbon dorește se îndepărteze din atmosferă, metodele specifice pe care le preferă și dacă anul 2050 este o țintă finală sau doar una intermediară. O viziune clară ar ajuta oamenii să înțeleagă meritele investirii în îndepărtarea dioxidului de carbon, în paralel cu indicarea surselor de emisii care ar trebui oprite complet.

2. Susținere publică

Îndepărtarea carbonului la scara la care se discută va avea implicații mari asupra comunităților și mediului. Vor fi schimbate întregi peisaje și moduri de viață. Guvernul britanic deja are în plan să planteze arbori pe suprafețe de două ori cât Bristolul, în fiecare an.

Aceste modificări trebuie să aducă alte beneficii și să se acordeze cu valorile locale. Oamenilor nu le pasă numai de tehnicile de extragere a carbonului din aer, ci și de modul lor de finanțare și susținere, în același timp dorind ca reducerea emisiilor să rămână o prioritate.

Consultarea este esențială. Procesele democratice, cum ar fi adunările cetățenești, pot ajuta la găsirea unor soluții atractive pentru diferitele comunități, fapt care le sporește legitimitatea.

3. Inovație

Abordările privind îndepărtarea permanentă a dioxidului de carbon din atmosferă sunt în stadii timpurii de dezvoltare și costă sute de dolari pe tona de carbon extrasă. Ele sunt mai costisitoare decât majoritatea măsurilor de decarbonizare, cum ar fi iluminatul eficient energetic, izolarea termică, energia solară și eoliană, autovehiculele electrice. Susținerea guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare și politicile încurajatoare sunt esențiale pentru stimularea inovării și reducerea costurilor.

4. Stimulente

Care este profitul de pe urma îndepărtării dioxidului de carbon din aer? Cu excepția plantării arborilor, nu există stimulente pe termen lung, susținute guvernamental, pentru îndepărtarea și stocarea carbonului.

Guvernul Marii Britanii poate învăța din eforturile depuse de alte state. Standardul pentru combustibili săraci în carbon din California și inițiativa guvernului australian pentru cultivarea carbonului sunt exemple de stimulente acordate mediului de afaceri pentru capturarea și stocarea carbonului.

5. Monitorizare, raportare și verificare

Aceasta este o activitate esențială pentru a ne asigura că îndepărtarea carbonului este bine documentată și măsurată cu acuratețe. Fără ea, cetățenii ar suspecta pe bună dreptate fie că nimic nu este real, fie că guvernul acordă bani publici unor companii fără a primi nimic înapoi.

Monitorizarea, raportarea și verificarea stocării carbonului în sol sunt provocări majore, care necesită un sistem complex de eșantionare în teren, sateliți și modele. Chiar și pentru arbori există lipsuri în raportările internaționale, iar pentru capturarea și stocarea dioxidului de carbon cu ajutorul chimicalelor nu există o metodă agreată la nivel mondial.

6. Luarea deciziilor

O mare parte a informațiilor despre îndepărtarea dioxidului de carbon se regăsesc în literatura academică și se concentrează pe scenariile la scară globală. Însă aplicarea în practică a metodelor va cădea în sarcina unor diverse categorii de oameni, de la fermieri până la finanțiști internaționali. Toți vor avea nevoie de unelte care să-i ajute la luarea celor mai bune decizii, de la manuale de utilizare ușor de înțeles până la modele îmbunătățite.

Source Sursa: www.phys.org
Text: Cameron Hepburn, Steve Smith



Din aceeași categorie