Logo bio-infomedia.ro

O parte din pădurea amazoniană, în pragul colapsului

  • 6 ianuarie 2021
  • Mediu
Șopârlă din genul Anolis
O șopârlă din genul Anolis stă așezată pe o frunză în pădurea amazoniană din Peru. Foto: ULRIKE LANGNER/UNSPLASH
  • Sezoanele secetoase tot mai lungi nu vor mai acorda pădurii tropicale amazoniene cei cinci ani necesari pentru a se reface între perioadele cu climă uscată, fapt care va produce perturbări în structura ecosistemelor.
  • Până în octombrie 2020, numărul incendiilor din Amazonia îl depășise pe cel din anul anterior, în timp ce oamenii au distrus alți 1.202 de kilometri pătrați de pădure în Brazilia în primele patru luni ale anului 2020, cu 55% mai mult față de aceași perioadă a anului anterior.

Prins între goana după resurse mereu în expansiune și incendiile alimentate de schimbările climatice, viitorul pădurii amazoniene, împreună cu diversitatea uimitoare a vieții din cadrul acesteia, devine din ce în ce mai sumbru.

Într-un nou raport pentru Environment: Science and Policy for Sustainable Development, geologul Robert Toovey Walker, de la Universitatea din Florida, analizează descoperirile recente privind pădurea tropicală a Amazonului și ajunge la o concluzie tristă.

Sezoanele secetoase tot mai lungi nu vor mai acorda pădurii tropicale cei cinci ani necesari pentru a se reface între perioadele cu climă uscată, ceea ce va permite gazelor inflamabile și tufărișurilor să preia controlul.

Amazonia de Sud este așteptată să atingă un punct de cotitură până în anul 2064, la rata curentă de prelungire a sezoanelor secetoase, a scris Walker.

În octombrie 2020, numărul incendiilor din Amazonia îl depășise pe cel din anul anterior. Iar oamenii au distrus alți 1.202 de kilometri pătrați de pădure în Brazilia în primele patru luni ale anului 2020 - cu 55% mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Precum piesele unui domino, modelele prognozează că, în momentul în care defrișările din partea sudică vor atinge 30-50%, aceasta va duce la reducerea cantității de precipitații cu până la 40% în partea vestică, modificând mediul din vest de la pădure tropicală la pădure deschisă și savană.

Pentru a înțelege mai bine, să ne gândim la ecosistemul forestier ca la o pompă, a declarat Walker. Pădurea reciclează umezeala, fapt care susține precipitațiile regionale. Dacă pădurea este distrusă în continuare, cantitatea de precipitații se va reduce, iar, în cele din urmă, pompa se va strica.

Dacă acest scenariu înfricoșător se va adeveri, atunci siguranța în ceea ce privește disponibilitatea apei se va evapora pentru peste 35 de milioane de oameni care trăiesc în această regiune. Iar multe alte plante și animale vor fi aduse până în pragul dispariției.

Un studiu recent publicat în Nature Communications a arătat că Amazonul, unul dintre cele mai bogate în biodiversitate locuri de pe Pământ, este pe cale de a atinge un punct de cotitură în următorii ani, iar capacitatea sa de a absorbi excesul de carbon se va diminua rapid, până în punctul de a se transforma din acumulator de carbon în sursă de carbon, până în jurul anului 2035.

În trecut, pădurea amazoniană a supraviețuit unor perioade mult mai călduroase, însă aceasta s-a întâmplat în lipsa perturbărilor cauzate de activitatea umană.

La fel ca în cazul crizei climatice, corporațiile și politicile guvernamentale (mai degrabă lipsa acestora) sunt principalele cauze ale acestor probleme. Acordurile comerciale cu Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană sunt imbolduri irezistibile pentru agricultura la scară largă în Brazilia, unde mulți oameni se luptă pentru supraviețuire zi de zi, chiar de dinainte ca țara să devină cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19.

Acesta este un guvern care dorește să ne dea teritoriile pe mâna agriculturii la scară largă. Nu numai că există o politică prin care nu ni se acordă drepturile asupra terenurilor noastre, este chiar mai rău - ei încearcă să ne ia pământurile care sunt deja ale noastre, a declarat Sônia Guajajara, reprezentantă a populațiilor indigene din Brazilia.

Walker explică faptul că proiectele de infrastructură ale guvernului brazilian și politicile de mediu incoerente au dat cale liberă pentru ca 25% din pădurea tropicală să fie pierdută în viitorul apropiat, un punct de la care ar putea avea loc un colaps general.

Alte țări din regiunea Amazonului, precum Ecuadorul, cu rezervele sale vaste de hidrocarburi, urmează politica președintelui brazilian Bolsonaro de a deschide Amazonia pentru extracția de resurse, a mai declarat Walker.

Această problemă nu este exclusivă Americii de Sud. Peste tot suntem înconjurați de ecosisteme care se luptă pentru supraviețuire - cu una din cinci țări îndreptându-se spre un colaps al ecosistemelor. Chiar și țările bogate, precum Australia, refuză să ia măsurile necesare pentru protejarea mediului.

Comunitățile de animale slăbite și stresate devin teren fertil pentru viitorii agenți patogeni virulenți. Tot mai multe dovezi fac legătura între mediul perturbat de om și apariția unor boli precum cea cauzată de noul coronavirus.

Source Sursa: www.sciencealert.com
Text: Tessa Koumoundouros
Foto: Ulrike Langner/Unsplash