Logo bio-infomedia.ro

Pădurile africane, vulnerabile la schimbările climatice

  • 29 aprilie 2021
  • Mediu
Parcul Național Kahuzi-Biéga
Parcul Național Kahuzi-Biéga, Republica Democratică Congo. Drumul marchează granița acestei păduri, care reprezintă unul dintre puținele habitate rămase pentru gorilele din specia Gorilla beringei graueri. Pădurile tropicale sunt amenințate de activitățile umane, cum ar fi defrișările ce se observă în afara parcului. | Foto: ADAM AMIR
  • O analiză a șase milioane de arbori arată tipare spațiale ale vulnerabilității pădurilor tropicale din Africa Centrală în fața schimbărilor climatice și activităților umane.
  • Activitățile umane, în principal exploatarea lemnului și vânătoarea în exces, facilitate de rețeaua de drumuri în extindere, reprezintă o amenințare serioasă pentru pădurile tropicale din Africa Centrală.

Conservarea biodiversității pădurilor tropicale și limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra lor reprezintă provocări globale recunoscute prin acordurile internaționale. Pădurile tropicale din centrul Africii se situează pe locul doi în lume în privința suprafeței de pădure continuă, după Pădurea Amazoniană. Ele stochează mai mult carbon pe hectar decât Pădurea Amazoniană și prezintă o densitate de arbori mari mai ridicată decât orice alt continent - o trăsătură atribuită efectelor pe care erbivorele mari, în particular elefanții, le au asupra competiției dintre arbori pentru lumină, apă și spațiu. Activitățile umane, în principal exploatarea lemnului și vânătoarea în exces, facilitate de rețeaua de drumuri în extindere, reprezintă o amenințare serioasă pentru pădurile tropicale din Africa Centrală și pentru valoarea lor pentru societate.

Autorii studiului au avut acces la o colecție impresionantă de informații comerciale provenite de la 105 exploatări de masă lemnoasă (zone în care operatorii comerciali au permisiunea de a exploata lemnul) din cinci state din Africa Centrală. Analizând distribuția a 6,1 milioane de arbori din 185.665 de parcele, cercetătorii au generat hărți ale tipurilor de arbori unice din punct de vedere floristic - păduri caracterizate prin seturi distincte de specii de arbori. Extinderea spațială a acestor tipuri de păduri este predominant modelată de gradienții climatici, la care se adaugă efectele presiunilor umane și variațiile tipurilor de sol.

Cercetările anterioare în privința legăturilor dintre distribuția speciilor și variațiile din mediul înconjurător au utilizat abordări cum ar fi modelele ecologice de nișă, care sunt modele ce raportează observațiile din teren ale speciilor la variabilele din mediu pentru a prognoza sustenabilitatea habitatului. Însă, predicțiile în privința modului în care diferitele specii vor fi afectate de schimbările climatice au fost mereu incerte. Aceasta se datorează, în principal, eșantionărilor, provocărilor reprezentate de autocorelarea spațială (locurile mai apropiate în spațiu tind să fie mai asemănătoare unul cu celălalt decât locurile mai îndepărtate) și variațiilor ridicate ale răspunsurilor speciilor individuale față de mediul în care sunt distribuite, inclusiv factorii induși de om.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au utilizat o altă abordare, denumită regresie liniară generalizată, care poate identifica factorii predictivi principali dintr-o matrice de posibilități. Aceasta a permis detectarea tiparelor de distribuție la nivelul ansamblurilor de specii (setul de specii dintr-o comunitate), mai degrabă decât concentrarea pe speciile individuale, dar și modelarea distribuției speciilor ca răspuns la variabilele predictive, cum ar fi presiunile reprezentate de climat și activitatea umană, care arată o dependență liniară unul față de celălalt (colinearitate). Colinearitatea este o provocare în cadrul modelelor de nișă și apare de obicei printre variabilele climatice, producând rezultate care nu sunt de încredere și sunt greu de interpretat.

Combinând această abordare cu o metode denumită analiză de grup (cluster analysis), oamenii de știință au arătat că pădurile tropicale din Africa Centrală nu sunt un singur bloc forestier, ci cuprind cel puțin zece tipuri distincte de pădure. Acestea includ tipuri de păduri dependente de climat, așa cum este pădurea perenă de pe coasta Atlanticului din Gabon, care găzduiește trei specii ce preferă zone mai reci și întunecate în timpul sezonului uscat. Un alt tip este reprezentat de pădurile de foioase situate de-a lungul marginii de nord a regiunii din Africa Centrală studiate, care sunt caracterizate prin specii ce pot tolera rate ridicate ale pierderilor de apă în atmosferă (evapotranspirație).

O astfel de variabilitate în compoziția speciilor din pădurile tropicale din Africa Centrală are multe implicații. De exemplu, va afecta vulnerabilitatea pădurii la schimbările climatice, modul în care încălzirea ar putea interacționa cu activitățile umane pentru a transforma biodiversitatea și modul în care va fi afectat potențialul acestor păduri de a atenua creșterea carbonului din atmosferă. Se prognozează că încălzirea globală va duce la un mediu mai uscat și mai cald în Africa Centrală, iar studiile anterioare au sugerat implicații potențial periculoase pentru soarta pădurilor tropicale de aici. Ele ar putea răspunde la disponibilitatea mai redusă a apei prin deschiderea coronamentului, devenind mai susceptibile la incendii și stocând mai puțin carbon. Utilizând proiecțiile climatice pentru anul 2085, cercetătorii au ajuns la concluzia că nișele climatice actuale asociate cu zece tipuri de pădure pe care le-au identificat ar putea dispărea sau s-ar putea deplasa în zone în care ar fi dificil pentru arbori să ajungă prin intermediul dispersiei semințelor (cu ajutorul vântului și animalelor), devenind astfel inaccesibile.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitor și cum putem gestiona pădurile pentru a minimiza amenințările din partea schimbărilor climatice? Pentru a oferi un răspuns, oamenii de știință au analizat trei componente care definesc vulnerabilitatea comunităților forestiere față de încălzire: sensibilitatea, expunerea și capacitatea de adaptare. Autorii au ajuns la concluzia că unele zone sunt mai sensibile decât altele, ceea ce înseamnă că speciile de arbori dominante din unele tipuri de pădure vor fi mai puțin capabile să tolereze schimbările de mediu - de exemplu, speciile din marginile de nord și de sud-vest ale pădurii tropicale. Unele zone, în particular cele din est, vor fi expuse mai mult la schimbările climatice decât altele. Iar altele, în special zonele aflate sub presiunea activităților umane, prezintă o biodiversitate locală mai redusă și, drept urmare, ar putea avea o capacitatea mai redusă de adaptare comparativ cu zonele cu o biodiversitate mai bogată.

Autorii raportează că zonele cele mai vulnerabile la schimbările climatice și la presiunile exercitate de activitățile umane includ pădurile din Gabon, republica Democratică Congo și marginea de nord a regiunii studiate. Aceste descoperiri indică regiunile prioritare pentru implementarea măsurilor de protejare a pădurilor în fața schimbărilor de mediu. O astfel de regiune aflată sub presiune umană se află în Camerun și conține păduri de foioase degradate. Protejarea acestui tip de pădure oferă o cale rapidă pentru acumularea carbonului, care va funcționa pentru o perioadă lungă de timp. Aceasta se întâmplă deoarece zona cuprinde taxoni "pionier", cu o durată de viață lungă, care colonizează terenurile perturbate. Astfel de specii necesită mai multă lumină, iar în această regiune au potențialul de a atinge înălțimi mai mari în absența altor perturbări.

În privința altor părți ale Africii subsahariene, prognozele climatice pentru anul 2085 sunt incerte pentru Africa Centrală. Proiecțiile autorilor privind efectele presiunile activităților umane din acel an sunt probabil subestimate, mai ales pentru că extinderea drumurilor va continua să împingă granița zonelor sălbatice mai adânc în interiorul zonelor forestiere îndepărtate. Cu toate acestea, studiul oferă dovezi convingătoare care să permită deținătorilor de terenuri să ia măsuri decisive. Acestea ar putea include eforturi pentru protejarea celor mai vulnerabile arii la schimbările climatice față de presiunile umane, de exemplu prin aplicarea unor scheme de protecție sau a unor acțiuni de îmbunătățire a conectivității forestiere. Pentru a fi asigurată eficiența oricăror intervenții, este imperativ necesară implicarea comunităților locale în dezvoltarea soluțiilor de management. Conservarea și managementul sustenabil al stocurilor de carbon din pădurile tropicale joacă roluri-cheie în reducerea emisiilor de carbon.

Pădurile tropicale din Africa Centrală și serviciile ecosistemice pe care le furnizează sunt împletite cu mijloacele de trai ale populației locale. Va fi o adevărată provocare dezvoltarea unor planuri sustenabile care să includă diversitatea căilor prin care oamenii interacționează și depind de aceste păduri. Va necesita eforturi inter-disciplinare și inter-sectoriale concertate, care depășesc frontierele naționale.

Source Sursa: www.nature.com
Text: Marion Pfeifer, Deo D. Shirima



Din aceeași categorie

Zachariæ Isstrøm, nord-estul Groenlandei

Criosfera Pământului este vitală pentru noi toți

26 aprilie 2021 | Schimbări climatice

Oceanele stochează cantități record de căldură

2 aprilie 2021 | Schimbări climatice