Logo bio-infomedia.ro

Niveluri ridicate de mercur, descoperite în Groenlanda

  • 28 mai 2021
  • Mediu
Ghețar din Groenlanda
Un nou studiu al Universității de Stat din Florida a arătat că nivelurile de mercur din râurile și fiordurile conectate cu calota glaciară a Groenlandei sunt comparabile cu cele din râurile din China. | Foto: JADE HATTON/UNIVERSITATEA DIN BRISTOL
  • Oamenii de știință au descoperit că râurile formate din apele provenite din topirea ghețarilor din Groenlanda conțin cantități de mercur de până la 15 mai mari decât media obișnuită.
  • Sursa provenienței mercurului este foarte probabil să fie chiar planeta însăși, nu arderea combustibililor fosili sau o altă sursă industrială.

Un nou studiu al Universității de Stat din Florida, publicat în Nature Geoscience, a arătat că nivelurile de mercur din râurile și fiordurile conectate cu calota glaciară a Groenlandei sunt comparabile cu cele din râurile din China, fapt care constituie o descoperire neașteptată, care ridică semne de întrebare asupra efectelor procesului de topire a ghețarilor din această regiune mare exportatoare de fructe de mare.

Există niveluri surprinzător de mari de mercur în apele provenite din topirea ghețarilor din partea de sud-vest a Groenlandei, a declarat Jon Hawkings de la Universitatea de Stat din Florida. Iar aceasta ridică alte semne de întrebare, cum ar fi modul în care acest mercur ar putea pătrunde în lanțul trofic.

Inițial, cercetătorii au prelevat mostre de apă din trei râuri diferite și din două fiorduri de la marginea calotei glaciare, pentru a înțelege mai bine calitatea apei provenite din topirea ghețarilor și modul în care nutrimentele din aceste ape ar putea susține ecosistemele de coastă. Unul dintre elementele care au fost analizate a fost mercurul, un compus potențial toxic, însă oamenii de știință nu se așteptau ca acesta să se găsească în concentrații atât de ridicate în aceste ape.

De obicei, conținutul de mercur dizolvat în apele râurilor este de circa 1-10 nanograme pe litru (echivalentul unui grăuncior de mercur dizolvat într-o piscină olimpică). În râurile formate din apele rezultate de la topirea ghețarilor din Groenlanda, oamenii de știință au găsit niveluri ale mercurului dizolvat de peste 150 nagograme pe litru, mult peste media obișnuită. Mercurul din sedimentele de la baza ghețarilor (care fac apele rezultate din topire să apară lăptoase) avea concentrații de peste 2.000 de nanograme pe litru.

În lipsa altor descoperiri neobișnuite, aceste rezultate au adus mai multe întrebări decât răspunsuri. Cercetătorii nu sunt siguri dacă aceste niveluri de mercur se vor disipa odată cu îndepărtarea față de calota glaciară și dacă acest mercur din ghețari ajunge în lanțul trofic acvatic, unde, de obicei, se poate concentra în continuare.

Nu ne așteptam să existe o cantitate atât de mare de mercur în apele provenite din topirea ghețarilor, a declarat profesorul Rob Spencer. Desigur, avem ipoteze privind sursa acestor concentrații ridicate de mercur, însă aceste descoperiri au ridicat alte semne de întrebare pentru care încă nu avem răspunsuri.

Industria principală din Groenlanda este pescuitul, țara fiind un exportator major de creveți, halibut și cod de apă rece.

Descoperirile subliniază realitatea complicată a topirii rapide a calotelor glaciare de pe tot globul. Aproximativ 10% din suprafața Pământului este acoperită de ghețari, iar aceste medii suferă schimbări rapide datorită creșterii temperaturilor. Oamenii de știință caută să înțeleagă modul în care temperaturile crescute - și, ca rezultat, topirea mai rapidă a ghețarilor - vor afecta procesele geochimice critice pentru viața de pe planetă.

Timp de decenii, oamenii de știință au perceput ghețarii ca pe niște blocuri de apă înghețată, cu o relevanță redusă în privința proceselor geochimice și biologice ale Pământului, a declarat Spencer. Însă, în ultimii ani, am arătat că acest mod de gândire nu este corect. Acest studiu continuă să subliniază că aceste mase de gheață sunt bogate în elemente relevante pentru viață.

Hawkings a mai adăugat că sursa provenienței mercurului este foarte probabil să fie chiar planeta însăși, nu arderea combustibililor fosili sau o altă sursă industrială. Aceasta ar putea avea importanță în ceea ce privește modul în care oamenii de știință și autoritățile concep managementul poluării cu mercur în viitor.

Toate eforturile de până acum în privința gestionării mercurului au pornit de la ideea că acumularea acestuia este rezultatul direct al activităților umane, cum ar fi cea industrială. Însă mercurul provenit din mediile sensibile la schimbările climatice, așa cum sunt ghețarii, ar putea reprezenta o sursă mult mai greu de gestionat, a conchis Hawkings.

Source Sursa: www.scitechdaily.com
Text: Universitatea de Stat din Florida



Din aceeași categorie