Logo bio-infomedia.ro
Centrala nucealră Fukushima

Fukushima - zece ani de la dezastru

Fukushima - zece ani de la dezastru

  • 12 martie 2021
  • Mediu

Pe 11 martie 2011, lumea a văzut ceva care nu mai fusese filmat vreodată: o explozie a aruncat în aer acoperișul unei centrale nucleare - Fukushima Daiichi din Japonia. Explozia nu a fost de fapt nucleară, ci a fost rezultatul hidrogenului fierbinte care a întâlnit aerul rece din exterior, în urma cutremurului și tsunamiului din regiunea Tōhoku, Japonia. Însă această distincție a contat mai puțin, deoarece era clar că se întâmplase ceva foarte grav.

La zece ani după tragedie, mulți oameni încă plâng pe cele aproape 16.000 de victime care și-au pierdut viața după tsunami. În timp ce nimeni nu a murit din cauza radiațiilor după accidentul de la Fukushima Daiichi, aproape 2.000 de persoane în vârstă au murit prematur care rezultat al evacuării impuse și, fără îndoială, un număr uriaș de persoane strămutate au avut de suferit. Pentru a minimiza suferințele unor viitoare accidente nucleare, trebuie învățate lecții importante în urma accidentului din 11 martie 2011.

Cum ar trebui să acționeze guvernele atunci când se confruntă cu dovezi evidente ale eliberării de material radioactiv în mediu? Un precedent fusese stabilit cu 25 de ani mai înainte, la Cernobîl, Ucraina. Acolo, autoritățile au evacuat populația locală și au ținut-o departe timp de decenii, fapt care a avut un impact uriaș asupra comunităților locale.

În timp ce Japonia își revenea după un dezastru natural, autoritățile au impus un ordin de evacuare cu o rază de 20 km în jurul centralei nucleare. Un total de 109.000 de persoane au primit ordin să-și părăsească locuințele, iar altele 45.000 au ales să părăsească zonele învecinate.

Oamenii de știință și-au propus să stabilească, utilizând o abordare științifică, care este cel mai bun mod de a răspunde la un accident nuclear grav. Este posibil ca, în urma examinării dovezilor existente, să fie adoptate politici mai bune decât cele prevăzute de manualele de urgență aplicate în Ucraina și Japonia? Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii au utilizat o gamă largă de metode de cercetare științifică, aparținând de statistică, meteorologie, fizica reactoarelor, știința radiațiilor și economie și au ajuns la o concluzie surprinzătoare.

Probabil că Japonia nu trebuie să relocheze pe nimeni, iar Ucraina a evacuat de 5-10 ori mai multe persoane decât ar fi trebuit în urma accidentului de la Cernobîl. De fapt, deoarece centralele nucleare sunt construite la distanță față de localități, foarte puține chiar și dintre cele mai grave accidente nucleare ar necesita o relocare pe termen lung a populației.

Analiza

Echipa de cercetători a efectuat simulări ale unui accident similar cu cel de la Fukushima la un reactor imaginar din sudul Angliei și a arătat că, cel mai probabil, doar oamenii din cel mai apropiată localitate ar trebui evacuați. Aceasta înseamnă relocarea a câtorva sute de oameni, nu a câtorva zeci de mii. Este dificil de dezbătut problema oricărei relocări după accidentul de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, unde pierderea calculată a speranței de viață dacă locuitorii din cel mai apropiat oraș, Tomioka, ar fi rămas acasă a fost de trei luni - mai puțin decât londonezii pierd în prezent în fața poluării aerului.

Desigur, oamenii de știință nu susțin că nu ar trebui făcut nimic, ba chiar din contră. Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au introdus valoarea J (unde J provine de la judecată) pentru a ajuta la obținerea unor răspunsuri obiective la întrebările privind siguranța centralelor nucleare, căilor ferate și a altor proiecte de infrastructură care ne fac viața mai ușoară.

Cât de mult ar trebui să cheltuiască o centrală nucleară pentru protecție lucrătorilor? Este rentabilă introducerea unui nou sistem de semnalizare a căilor ferate? Guvernele ar trebui să cheltuiască mai mult pentru prevenirea accidentelor rutiere? Valoarea J raportează câștigul în speranță de viață adus de o măsură de protecție la costul implementării acesteia și ia decizia morală că o zi de viață are aceeași valoare pentru oricine - indiferent dacă persoana este bogată sau săracă, tânără sau bătrână.

În urma unui accident nuclear, valoare J poate ajuta la prioritizarea celor mai potrivite măsuri, cum ar fi curățarea acoperișurilor și jgheaburilor din localități sau reducerea încărcării cu cesium radioactiv a terenurilor agricole prin adăugarea de ferocin în hrana bovinelor și înlocuirea solului contaminat.

Relocările nu sunt numai foarte costisitoare, însă pot cauza probleme greu de cuantificat pentru persoanele evacuate, care pot fi cel puțin, dacă nu mai serioase decât rămânerea acasă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a documentat tulburările cauzate de dezastrul de la Cernobîl în rândurile comunităților relocate și a descoperite o moștenire a depresiei și alcoolismului. În rândurile populației, înmulțirea sinuciderilor și abuzul de substanțe pot scurta viețile evacuaților mai mult decât radiațiile din fostele lor case. Dovezi similare încep să apară și la Fukushima, în special în privința sinuciderilor la bărbați.

O amenințare mai mare se profilează

Japonia anului 2010 a fost, fără îndoială, liderul mondial în domeniul energiei nucleare, după deschiderea primului reactor nuclear de generația a treia la Kashiwazaki-Kariwa, în anul 1996. Conglomeratele Toshiba și Hitachi erau pregătite să oferă o renaștere a utilizării energiei nucleare în scop civil. Însă ambele au lăsat terenuri goale în Marea Britanie, acolo unde ar fi trebuit să fie construite noile centrale nucleare. Ambițiile companiei Hitachi din Taiwan (Lungmen) și Statele Unite (South Texas) s-au evaporat și ele, la fel ca și cele de acasă din Japonia (Shimane). În Japonia, multe centrale nucleare deja construite rămân închise.

Există un dezechilibru clar între, pe de o parte, un risc foarte redus de accident nuclear grav care ar putea omorî foarte puțini oameni, iar pe de altă parte, certitudinea unor schimbări climatice care să amenințe viitorul tuturor speciilor de pe Pământ, ca rezultat al continuării arderii combustibililor fosili. Exemplul Japoniei ilustrează acest punct de vedere.

Surse de energie în Japonia
Surse de energie în Japonia (2000-2017) (milioane de megawațioră) | Sursa: U.S. ENERGY INFORMATION ADMINISTRATION

Centralele nucleare fără emisii de carbon furnizau 25% din electricitatea țării în anul 2010, însă contribuția lor a scăzut sub 1% la patru ani după accident. Diferența a fost asigurată de o creștere cu 30% a utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. În anul 2019, combustibilii fosili încă furnizau 70% din electricitatea Japoniei.

Analiștii raportează că Japonia și-ar putea asigura aproape o treime din energie din surse regenerabile până în anul 2030. Însă decarbonizarea ar fi început mult mai repede dacă centralele nucleare nu ar fi fost scoase din ecuație. Dar această reacție este de înțeles - încrederea a fost pierdută.

Simțământul că trebui făcut ceva este foarte puternic pe fondul unui dezastru generalizat. Provocarea este găsirea soluțiilor corecte.

Source Sursa: www.theconversation.com
Text: William Nuttall, Philip Thomas



Din aceeași categorie