Logo bio-infomedia.ro

Cele mai periculoase deșeuri din gropile de gunoi

  • 1 aprilie 2021
  • Mediu
Depozit de gunoi
Depozit de deșeuri. | Foto: WALTER BIBIKOW/GETTY IMAGES
  • Levigatul provenit din depozitele de deșeuri poate cauza cancer, afecțiuni ale sistemului endocrin, afecțiuni neurologice și alte boli grave și este periculos prin inhalare, ingerare sau la atingere.
  • Aceste fluide scurse din gropile de gunoi conțin pesticide, fungicide, produse farmaceutice și produse secundare din industria țigaretelor, lubrifianților, agenților de răcire și substanțelor ignifuge.

În Statele Unite ale Americii există aproape 2.000 de depozite de deșeuri în funcțiune. Zilnic, din acești adevărați munți de gunoaie se pot scurge în sol peste două milioane de litri de fluide din fiecare depozit, contaminând pânza freatică din zonă cu substanțe potențial toxice.

Acești poluanți în stare lichidă constituie o amenințare imediată pentru mediul înconjurător și sănătatea omului, însă stabilirea chimicalelor care sunt cele mai periculoase este costisitoare, mai ales pentru că acestea sunt atât de multe, iar noi cunoaștem atât de puține despre ele.

O încercare anterioară de prioritizare a poluanților proveniți de la fracturarea hidraulică a arătat că pentru 86% dintre chimicale lipseau informațiile toxicologice necesare pentru realizarea unei analize a riscului corespunzătoare. Evident, acesta este un factor limitator major, însă oamenii de știință pot lucra doar cu informațiile de care dispun.

Folosind același model, cercetătorii au căutat să prioritizeze poluanții din depozitele de deșeuri în aceeași manieră, creând un sistem flexibil ce poate fi adaptat la cerințele fiecărui depozit în parte. Autorii speră ca această metodologie să fie utilizată în viitor pentru o mai bună monitorizare de depozitelor de deșeuri și pentru a le face mai puțin periculoase.

Levigatul provenit din depozitele de deșeuri poate cauza cancer și alte boli grave și este periculos prin inhalare, ingerare sau la atingere, a declarat Chung-Ho Lin, care studiază bioremediarea la Universitatea din Missouri. Este pentru prima dată când a fost creat un sistem care poate prioritiza în mod automat poluanții eliberați din depozitele de deșeuri, pe baza toxicității și abundenței acestora.

Noul sistem este bazat pe o analiză temeinică a literaturii, care a evaluat 484 de poluanți din depozitele de deșeuri. În final, cei mai periculoși 40 de poluanți au inclus pesticidele, fungicidele, produsele farmaceutice și produsele secundare industriale, cum ar fi cele provenite din industria țigaretelor, lichidelor de răcire, lubrifianților și substanțelor ignifuge.

Dintre toți acești compuși, 21 sunt potențial sau confirmați perturbatori ai sistemului endocrin, 14 sunt potențial sau confirmați carcinogeni, iar 12 produc afecțiuni neurologice.

Unii dintre cei mai potențial vătămători compuși identificați au fost cei din categoria antibioticelor și medicamentelor, care pot afecta în mod serios sistemul endocrin al omului, a explicat Elizabeth Rogers, care studiază remedierea depozitelor de deșeuri la Universitatea din Missouri. Există și compuși proveniți din industria cosmeticelor. Iar în timp ce suntem la curent cu faptul că acești compuși noi pot avea un impact negativ, există multe alte lucruri pe care nu le cunoaștem despre ei.

Acest sistem general a fost apoi adaptat la anumite categorii specifice, cum ar fi riscul de producere a cancerului, riscul de perturbare a sistemului endocrin și riscul de afectare a florei și faunei. De exemplu, codeina și fluorantenul prezintă un risc mult mai ridicat de a produce cancer comparativ cu toxicitatea lor generală. Alte chimicale, cum ar fi oxitetraciclina (un antibiotic obișnuit) și clotrimazolul (un antifungic obișnuit) prezintă un risc ridicat de cancer și de toxicitate generală.

Produsele secundare ale combustibililor fosili (cum ar fi naftalenul) și erbicidele (cum ar fi atrazina) sunt mult mai periculoase pentru flora și fauna de pe un amplasament, deși prezintă un risc mai redus de toxicitate generală.

Sistemul pentru floră și faună se pretează pentru implementarea într-o zonă în care animalele și plantele sunt valoroase, cum ar fi arii naturale protejate, specii aflate în pericol sau locuri unde se desfășoară activități de vânătoare, explică autorii.

Din nefericire, datele despre perturbatorii endocrini sunt încă insuficiente, ceea ce face dificilă determinarea impactului asupra sistemului hormonal al omului. Pentru numai 26 de procente dintre compușii identificați au fost disponibile informații despre tulburările endocrine induse, deși mulți dintre aceștia se numără printre cei mai periculoși ca toxicitate generală.

Totuși, chiar și în situația acestor cunoștințe destul de limitate, apar soluții promițătoare. În ciuda faptului că reglementarea depozitelor de deșeuri nu s-a schimbat timp de decenii, în ultimii ani s-a înregistrat un interes crescând în privința remedierii acestor situri cu microorganisme, fungi sau plante care pot stabiliza solurile sau înlătura toxinele din apă.

În trecut, ne-am concentrat în principal asupra poluanților obișnuiți, cum ar fi erbicidele și contaminanții din petrolul brut, spune geneticianul Ronald Zalesny Jr. de la USDA Forest Service. Utilizând acest sistem de prioritizare, acum putem analiza orice contaminant din orice sit, putem identifica poluanții de top și putem crea o soluție sustenabilă pe termen lung pentru înlăturarea poluării.

Studiul a fost publicat în Journal of Environmental Management.

Source Sursa: www.sciencealert.com
Text: Carly Cassella



Din aceeași categorie