Logo bio-infomedia.ro

Autorii modelelor climatice, laureați ai Premiului Nobel

  • 10 octombrie 2021
  • Mediu
Laureatii premiului Nobel
Laureații Premiului Nobel pentru fizică din anul 2021: Klaus Hasselmann, Giorgio Parisi și Syukuro Manabe. | Foto: J.J. GUILLEN/EPA/SHUTTERSTOCK; TANIA/CONTRASTO/EYEVINE; MARKUS MARCETIC, THE ROYAL SWEDISH ACADEMY OF SCIENCES
  • Laureații Premiului Nobel pentru fizică din anul 2021 sunt Klaus Hasselmann, Giorgio Parisi și Syukuro Manabe, pentru munca depusă pentru descrierea sistemelor fizice complexe - inclusiv cercetări fundamentale care au dus la crearea unui model matematic al climatului Pământului.
  • Syukuro Manabe a arătat, în anii 1960, că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosfera Pământului duc la creșterea temperaturilor la suprafață și a dezvoltat modele matematice incipiente ale climatului planetei.

Trei cercetători au câștigat Premiul Nobel pentru fizică din 2021 pentru munca depusă pentru descrierea sistemelor fizice complexe - inclusiv cercetări fundamentale care au creat un model matematic al climatului Pământului și au prezis că nivelurile tot mai ridicate de dioxid de carbon din atmosfera Pământului vor duce la creșterea temperaturile globale.

Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann împart jumătate din premiul de 10 milioane de coroane suedeze (1,15 milioane de dolari americani) pentru acest model. Fizicianul teoretician Giorgio Parisi de la Universitatea Sapienza din Roma câștigă cealaltă jumătate a premiului, pentru contribuțiile sale la teoria sistemelor complexe. Munca sa a influențat numeroase domenii, de la neuroștiințe la modul în care se împachetează materialele granulare, a declarat Comitetul Nobel în anunțul din 5 octombrie.

Acestea sunt două premii diferite, dar există o temă comună care are legătură cu această ordine, aceste fluctuații ce pot da naștere la ceva ce putem înțelege și prevedea, a spus Thors Hans Hansson, președintele comitetului Nobel pentru fizică. Putem prognoza ce se va întâmpla cu clima în viitor dacă știm cum să codificăm vremea haotică.

Modelele climatice

Manabe, acum la Universitatea Princeton din New Jersey, a arătat, în anii 1960, că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosfera Pământului duc la creșterea temperaturilor la suprafață și a dezvoltat modele matematice incipiente ale climatului planetei. Aproximativ un deceniu mai târziu, Hasselmann, de la Institutul de Meteorologie Max Planck din Hamburg, Germania, pe baza acestor cercetări, a creat un model care stabilește o legătură între vreme și climă.

Manabe ne-a arătat cum și de ce creșterea dioxidului de carbon duce la încălzirea globală. Hasselmann a arătat că acest lucru se întâmplă, spune cercetătorul în domeniul climatului Bjorn Stevens, tot de la Institutul de Meteorologie Max Planck. El adaugă că institutul este "încântat" că perechea a primit primul premiu Nobel pentru știința din spatele înțelegerii noastre asupra schimbărilor climatice.

Jürgen Kurths, de la Potsdam Institute for Climate Impact Research, spune că o "contribuție genială" a lui Hasselman a fost introducerea, în anii 1970, a primului "model conceptual" pentru clima Pământului - un set simplu de ecuații care surprinde fenomenele globale cu doar câteva variabile. Această abordare a oferit informații complementare celor din modelele de circulație globală, care sunt calcule geografice brute, dar detaliate.

În ciuda vârstei înaintate a lui Hasselman - 89 de ani - cercetătorul continuă să urmărească activ domeniul și încurajează cercetătorii să încerce abordări netradiționale, adaugă Kurths.

Gabriele Hegerl, modelator de climă la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, care a lucrat cu Hasselman ca cercetător postdoctoral, spune că a fost un mentor și un supervizor "fantastic", care era "plin de idei și entuziasm".

Sunt foarte încântată că Suki și Klaus au fost aleși împreună, deoarece ambii au contribuit enorm în diferite moduri și sunt doi giganți ai științelor climatice, adaugă cercetătoarea. În clasele mele încă folosesc vechile figuri ale lui Suki din primele lucrări despre absorbția și fizica atmosferei, iar munca sa este fundamentală pentru înțelegerea climei și, împreună cu aceasta, a schimbărilor climatice.

Manabe a fost "înmărmurit" când a aflat că a câștigat premiul, a declarat John Wettlaufer, expert în științele Pământului la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, care a fost membru al comitetului Nobel pentru fizică.

Ordine ascunsă

Parisi și-a început cariera în fizica particulelor, dar cercetările sale s-au extins în multe alte subdomenii. La sfârșitul anilor 1970, și-a îndreptat atenția asupra teoriei sistemelor complexe, unde a descoperit un tip de ordine ascuns și contraintuitiv în interacțiunile multor obiecte. În sisteme mai simple - cum ar fi materialele magnetice, de exemplu - atomii tind să se alinieze paralel cu vecinii lor, dar sistemele complexe sunt mai puțin previzibile. Totuși, Parisi a descoperit că acestea satisfac un fel de simetrie vizibilă numai atunci când se compară modul în care atomii individuali se aranjează la nivelul unor scări diferite, spune fizicianul Federico Ricci-Tersenghi, de la Sapienza.

Domnia sa a pus la punct un mod de a vedea și interpreta fenomene complexe, care până atunci fuseseră omise, spune Ricci-Tersenghi, care fost student și colaborator de lungă durată al Parisi. Teoria sa dovedit a fi utilă chiar și pentru sistemele care la prima vedere par a fi complet aleatorii, cum ar fi structura sticlei, adaugă el.

Cercetările lui Parisi analizează tulburările și fluctuațiile subiacente și prezic comportamentul emergent, a spus Wettlaufer. Legătura dintre munca sa și cea a lui Manabe și Hasselmann este că fluctuațiile sunt esențiale pentru predictibilitate, a spus el. Recunoaștem că fenomenele emergente necesită uneori să ne uităm la toate mecanismele fizice complicate individuale și să le analizăm împreună pentru a face o predicție.

Kurths este satisfăcut că Parisi - și împreună cu el studiul sistemelor complexe, care este crucial pentru înțelegerea climatului - a primit recunoaștere de la comitetul Nobel.

Reacționând la știrile despre câștigarea lui Nobel, Parisi a declarat reporterilor în timpul anunțului: Eram foarte fericit și nu mă așteptam cu adevărat. El a continuat: Dar știam că am niște șanse - așa că am ținut telefonul lângă mine.

Premiul vine înainte de o întâlnire esențială privind clima - cea de-a 26-a Conferință a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, care va avea loc la Glasgow, Marea Britanie, în noiembrie. Este foarte urgent să luăm o decizie foarte solidă și să mergem într-un ritm foarte puternic, a spus Parisi, cu privire la negocierile climatice. Pentru generațiile viitoare, trebuie să acționăm acum într-un mod foarte rapid.

Întrebat care este mesajul pe care Comitetul Nobel îl transmite liderilor mondiali odată cu acordarea premiului, Göran Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe din Stockholm, care acordă premiul, a declarat: Ceea ce spunem este că modelarea climatului are o bază solidă în fizica teoretică și fizica solidelor, adăugând că încălzirea globală se bazează puternic pe știință. Acesta este mesajul.

Source Sursa: nature.com
Text: Davide Castelvecchi, Nisha Gaind



Din aceeași categorie

Gheata marina

Gheața arctică atinge minimul anului 2021

3 octombrie 2021 | Schimbări climatice