Logo bio-infomedia.ro

Aruncăm o treime din hrana pe care o producem

  • 6 septembrie 2021
  • Mediu
Alimente aruncate la tomberon
Fructe și legume aruncate într-un container de gunoi. | Foto: WIKIPEDIA
  • În ciuda nevoii tot mai mari de resurse de hrană, irosirea și risipa alimentară sunt la cele mai înalte cote înregistrate vreodată. O treime din hrana produsă în fiecare an ajunge să fie risipită și aruncată înainte de a fi consumată.
  • În țările dezvoltate, preferințele estetice și termenele de valabilitate stabilite în mod arbitrar fac ca alimentele să devină repede deșeuri. Petele cosmetice, produsele care sunt prea coapte, prea mari, prea mici sau chiar au o formă greșită pot duce la aruncarea fructelor și legumelor perfect bune.

Pandemia de COVID-19 a arătat fragilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu hrană, numeroase supermarket-uri și restaurante din aproape orice țară înregistrând o lipsă acută a alimentelor. Numai în Marea Britanie, milioane de oameni s-au confruntat cu o nesiguranță alimentară severă, conform unui raport al Foods Standards Agency. Însă lipsurile alimentare erau prevalente cu mult înaintea pandemiei.

În același timp, o treime din hrana produsă în fiecare an ajunge să fie risipită și aruncată înainte de a fi consumată. Studiile arată că țările dezvoltate irosesc atâta hrană cât Africa subsahariană poate produce.

Această hrană irosită ajunge la containerele de gunoi, unde putrezește - ceea ce eliberează gaze cu efect de seră. Iar în combinație cu energia folosită pentru producerea, transportul și depozitarea alimentelor aruncate, acest lucru contribuie cu trei miliarde de tone de dioxid de carbon eliberate în atmosfera planetei noastre. Dacă irosirea hranei ar fi o țară, ea ar fi fost al treilea mare producător de gaze de efect de seră din lume, după Statele Unite și China.

Vestea bună este faptul că există numeroase tehnici, tehnologii și politici care ar putea ajuta la reducerea risipei de hrană la nivel global, în orice punct dintre procesul de producere și consumul acesteia.

De ce este irosită hrana?

Conform Organizației pentru Hrană și Agricultură a ONU, lipsa infrastructurii, cunoștințele limitate privind stocarea și manipularea alimentelor, combinate cu un climat nefavorabil, pot duce la perisabilitatea și aruncarea unei cantități însemnate de hrană în țările cu venituri mici.

Pe de altă parte, în țările dezvoltate, preferințele estetice și termenele de valabilitate stabilite în mod arbitrar fac ca alimentele să devină repede deșeuri. Petele cosmetice, produsele care sunt prea coapte, prea mari, prea mici sau chiar au o formă greșită pot duce la aruncarea fructelor și legumelor perfect bune.

Pe măsură ce populația planetei continuă să crească, sporește presiunea pe producția de hrană. Într-adevăr, industria alimentară va trebui să crească cel puțin cu două treimi până în anul 2050, pentru a asigura necesarul de hrană pentru toți.

Totuși, în ciuda nevoii de resurse mai mari, irosirea și pierderea hranei sunt la cele mai înalte cote înregistrate vreodată. Este clar faptul că, dacă nu se vor lua măsuri rapide, lipsa hranei va deveni o realitate pe termen lung.

Ce se poate face?

Cheia pentru rezolvarea acestei probleme este de a avea o abordare "fermă-la-furculiță" sustenabilă și plină de resurse, pentru a ajuta la reducerea risipei de alimente și pentru a asigura viitorul securității alimentare. Iată câteva lucruri care pot ajuta la combaterea risipei alimentare:

Dronele cu inteligență artificială și agricultura de precizie

Colaborarea cu producătorii de alimente și mai multe investiții în tehnologia aplicată și infrastructură în etapele de început ale lanțului alimentar pot reduce drastic pierderile de alimente din țările cu venituri mici. Acest lucru este important, deoarece bolile și dăunătorii plantelor - împreună că tehnicile de recoltare inferioare - pot reprezenta un factor important care contribui la risipa de hrană în acest punct al lanțului alimentar.

Dronele cu inteligență artificială (AI) pot ajuta fermierii să aibă mai multe resurse și să reducă utilizarea în exces a pesticidelor. Acest aspect este important, deoarece pesticidele pot afecta semnificativ ecosistemele agricole. Ele poluează apa, reduc fertilitatea solului și îl contaminează, toate acestea putând duce la pierderea și risipa de hrană. De asemenea, această abordare îmbunătățește producția agricolă și reduce costurile operaționale, dar și sănătatea animalelor domestice. Așadar, este mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

Vizați portofelele cumpărătorilor

O mare parte a problemei risipei alimentare este schimbarea modului în care cumpărăm și privim mâncarea și a mentalității noastre cu privire la ceea ce constituie deșeurile. Însă cercetările arată că cel mai bun mod de a aborda risipa de alimente în rândul consumatorilor este de a evidenția banii care ar putea fi economisiți, precum și valoarea morală de a face un lucru bun pentru mediu.

Un studiu recent realizat cu gospodăriile din Londra, Marea Britanie și Ontario, Canada, a constatat că o intervenție de două săptămâni legată pe bani - numită "reducând risipa de alimente, economisești bani" - a ajutat participanții să arunce cu 30% mai puțină mâncare. Participanților li s-au oferit informații locale despre risipa și costurile alimentare, împreună cu sfaturi despre cum să îmbunătățească planificarea alimentelor, cum să cumpere eficient, să păstreze și să pregătească mâncarea - și cum să folosească resturile pentru a crea noi mese.

În mod similar, noile tehnologii pot ajuta bucătăriile comerciale să reducă deșeurile de alimente prin stabilirea unei conexiuni directe între schimbările comportamentale și creșterea profiturilor. De exemplu, sistemul software Winnow calculează costul alimentelor aruncate, corelând deșeurile de hrană cu vânzările. Acest sistem cu inteligență artificială a ajutat magazinele Ikea să reducă deșeurile de alimente cu 50% în anul 2020, economisind 1,2 milioane de mese.

Abordări circulare și reutilizare

O abordare mai creativă a risipei alimentare vine prin intermediul unui sistem alimentar circular, care previne aruncarea deșeurilor de alimente. De exemplu, aceste deșeuri pot fi convertite în energie regenerabilă. Deșeurile pot fi chiar transformate în alimente noi pentru oameni (cum este tofu din resturile de soia) sau animale.

Schimbări ale comportamentului individual

Deși problema deșeurilor alimentare poate părea în afara controlului consumatorilor, există lucruri ce pot fi făcute de fiecare dintre noi.

Lucruri precum susținerea restaurantelor sau a afacerilor care utilizează deșeurile alimentare pentru a produce alimente noi. Planificarea cumpărăturilor în funcție de termenul de valabilitate ale alimentelor. Păstrarea fructelor și legumelor chiar dacă sunt puțin pătate și cumpărarea doar a ceea ce avem nevoie - mai ales în ocaziile speciale, când mâncarea poate rămâne neconsumată și ajunge la gunoi.

De asemenea, puteți arăta supermarket-urilor că fructele și legumele "strâmbe" sunt la fel de bune ca produsele de formă "normală", cumpărându-le pe cele dintâi în locul celor din urmă.

În cele din urmă, nu va fi un singur lucru care să rezolve risipa de alimente, dar o abordare colectivă ne poate permite să facem schimbările care trebuie să se întâmple.

Source Sursa: theconversation.com
Text: Kamran Mahroof, Sankar Sivarajah



Din aceeași categorie