Logo bio-infomedia.ro

Acidificarea oceanelor face unele specii mai strălucitoare

  • 20 ianuarie 2021
  • Mediu
Licurici de mare
Aceste pete strălucitoare sunt licurici de mare (Vargula hilgendorfii) pe o plajă din Japonia. Un nou studiu sugerează că aceștia ar putea străluci mai puternic pe măsură ce oceanul devine mai acid. | Foto: TREVOR WILLIAMS/STONE/GETTY IMAGES
  • Emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili duc la acidificarea oceanelor, pH-ul apei fiind așteptat să scadă de la 8,1 la 7,7 până în anul 2100.
  • Acidificarea oceanelor influențează capacitatea organismelor bioluminiscente de a produce lumină; unele dintre acestea ar putea deveni mai strălucitoare (cum ar fi licuricii de mare), în timp ce intensitatea strălucirii s-ar putea reduce la altele (cum ar fi anumite specii de calamari).

Un ocean mai acid ar putea face ca unele specii să devină mai strălucitoare. Pe măsură ce pH-ul oceanului scade din cauza schimbărilor climatice, unele organisme bioluminiscente ar putea deveni mai strălucitoare, în timp ce pentru altele intensitatea strălucirii s-ar putea reduce, conform unui raport din 2 ianuarie 2021 al Society for Integrative and Comparative Biology.

Bioluminiscența este ceva obișnuit în anumite părți ale oceanului. Abilitatea de a face lumină în întuneric a evoluat de mai mult de 90 de ori la diferite specii. Ca rezultat, structurile chimice care creează bioluminiscența variază foarte mult - de la lanțuri de atomi până la complexe inelare masive.

Cu o asemenea variabilitate, modificările de pH pot avea efecte imprevizibile în ceea ce privește capacitatea viețuitoarelor de a străluci. Dacă emisiile de gaze rezultate din arderea combustibililor fosili continuă în același ritm, este de așteptat ca pH-ul mediu al oceanului să scadă de la 8,1 la 7,7 până în anul 2100.

Pe măsură ce pH-ul scade, substanțele chimice bioluminiscente din unele specii, cum ar fi panseluța de mare (Renilla reniformis), își cresc producția de lumină de două ori, conform datelor colectate. Alți compuși, precum cei din corpul licuricilor de mare (Vargula hilgendorfii), prezintă o creștere mai modestă, de doar 20%. Iar alte specii, ca de exemplu calamarul Watasenia scintillans, par a avea o reducere cu 70% a producției de lumină.

Pentru licuricii de mare - care își folosesc strălucirea pentru atragerea partenerilor - o creștere mică poate oferi un avantaj în reproducere. Însă pentru calamarii bioluminiscenți - care folosesc lumina în comunicare - pH-ul mai redus și lumina mai puțină ar putea să nu fie un lucru bun.

Deoarece studiul a fost o analiză a unor cercetări anterioare, îl consider un prim pas, nu un rezultat final, a declarat Karen Chan, biolog marin la Swarthmore College din Pennsylvania, care nu a fost implicat în studiu. Oferă doar o ipoteză de lucru.

Următorul pas îl constituie testarea. Majoritatea studiilor analizate au scos chimicalele bioluminiscente din organism pentru a le testa. Descoperirea modului în care acești compuși funcționează în corpul viețuitoarelor din ocean va constitui cheia. De-a lungul oceanului planetar, până la 75% dintre creaturile vizibile sunt capabile de bioluminiscență, iar schimbarea condițiilor mediului în care ele își utilizează această abilitate va avea impact asupra întregului ocean.

Source Sursa: www.sciencenews.org
Text: Bethany Brookshire
Foto: Trevor Williams



Din aceeași categorie

Mostre de carbonat de calciu

Erupțiile vulcanice au declanșat acidificarea oceanelor

8 ianuarie 2021 | Schimbări climatice
Șopârlă din genul Anolis

O parte din pădurea amazoniană, în pragul colapsului

6 ianuarie 2021 | Schimbări climatice