Logo bio-infomedia.ro

Peste 50% din Marea Barieră de Corali, pierdută după 1995

Corali din Marea Barieră de Corali
Corali din Marea Barieră de Corali, cel mai mare sistem de recif de corali din lume, cu o lungime de 2.600 km și o suprafață de 344.400 km2. Reciful este situat în Marea Coralilor, în nord-estul Australiei. | Foto: BRETT MONROE GARNER/GETTY IMAGES

Începând cu mijlocul anilor 1990, coralii din Marea Barieră de Corali s-au redus cu peste 50%, lucru valabil pentru virtual orice specie, la orice adâncime și de orice dimensiune, conform unui nou studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B.

Studiul s-a întins pe o lungime de 2.300 km și a descoperit pierderi îngrijorătoare la orice nivel.

O populație vibrantă de corali conține milioane de corali mici, dar și corali mari, care produc majoritatea larvelor, explică Andy Dietzel de la ARC Centre of Excellence for Coral Reef Studies. Rezultatele studiului arată că abilitatea Marii Bariere de Corali de a se recupera este compromisă față de cea din trecut, deoarece acum există mai puțini corali tineri și mai puțini corali adulți, reproducători.

Similar cu pădurile bătrâne, oamenii de știință sunt îngrijorați de acești corali mari. Pierderea acestor corali poate avea efecte în cascadă pentru tot reciful, deoarece coloniile cele mai mari dintr-o populație afectează în mod disproporționat reproducerea și generațiile viitoare, în paralel cu furnizarea unor habitate mai bune și hrană pentru pești și alte viețuitoare din recif.

Declinul global al pădurilor bătrâne, de exemplu, implică pierderea unor habitate critice, a hranei și stocarea carbonului, au scris autorii. Însă în timp ce dimensiunile pădurilor au fost urmărite de-a lungul anilor, tendințele din lumea coralilor au fost rareori analizate.

Pentru a compensa acest lucru, cercetătorii au documentat declinul sistematic al coralilor din Marea Barieră de Corali, din punct de vedere al dimensiunilor, habitatelor și taxonilor, începând din 1995 și până în 2017. În această perioadă, reciful a fost afectat de câteva cicloane locale, a suferit patru înălbiri în masă și două invazii majore de Acanthaster planci (o specie de stele de mare), fără a mai menționa un alt fenomen de înălbire severă care a avut loc anul acesta.

Studierea Marii Bariere de Corali în toată extinderea sa este o provocare, iar pentru a determina dimensiunile coloniilor, cercetării au folosit linii de interceptare. Deși nu măsoară direct dimensiunea coralilor, această metodă poate indica modificările din dimensiunile coloniilor, fiind o sursă de neînlocuit de informații demografice istorice despre corali.

Autorii au descoperit că abundența coralilor s-a redus rapid pentru toate dimensiunile de colonii și pentru toți taxonii. Aceste modificări au fost mai pronunțate în regiunile de nord și centru ale Marii Bariere de Corali, acolo unde au avut loc cele mai recente fenomene de înălbire în masă.

Ne-am obișnuit să credem că Marea Barieră de Corali este protejată de însăși dimensiunea sa uriașă, a declarat biologul marin Terry Hughes, dar rezultatele ne arată că chiar și cele mai mari și mai protejate recife de corali din lume pot fi compromise.

Pierderea coloniilor de dimensiuni medii și mari este, în mod particular, îngrijorătoare, deoarece poate duce la încetarea reproducerii și a reînnoirii populațiilor. În același timp, pierderile disproporționate din coloniile de mici dimensiuni sugerează reducerea răspândirii larvelor de corali.

Potențialul de recuperare al coralilor bătrâni, mai buni reproducători, este nesigur, având în vedere creșterea frecvenței și intensității fenomenelor perturbatoare, scriu autorii în studiu. Declinul sistematic din coloniile mici din toate regiunile și habitatele sugerează că au fost erodate potențialul de recuperare și rezistența populațiilor de corali.

În tot acest timp, fereastra în care poate avea loc recuperarea se închide rapid. Dacă nu ne reducem emisiile până la sfârșitul secolului, fenomene de înălbire distructive cum au fost cele din 2016 și 2017 ar putea avea loc în fiecare an.

Cred că dacă vom putea controla încălzirea globală undeva la 1,5-2oC [peste nivelurile din epoca pre-industrială], conform Acordului de la Paris, atunci încă vom mai avea un recif, a declarat Hughes pentru ziarul The Guardian. Dar dacă vom ajunge la 3-4oC datorită emisiilor fără restricții, atunci nu vom mai avea o Mare Barieră de Corali.

Source Articol publicat pe: www.sciencealert.com
Text: Carly Cassella
Foto: Brett Monroe Garner/Getty Images