Logo bio-infomedia.ro

Primul ADN uman preistoric, descoperit pe ruta de migrație asiatică

  • 31 august 2021
  • Ecologie
Fosilă de craniu uman
Fosilele craniului și dinților unei femei tinere au fost descoperite în interiorul unei peșteri din Indonezia. | Foto: UNIVERSITATEA HASANUDDIN
  • Într-o peșteră calcaroasă de pe insula indoneziană Sulawesi, a fost descoperit scheletul fosilizat al unei femei tinere, cu o vechime de aproximativ 7.000 de ani, rămășițe ale unei culturi străvechi și misterioase, cunoscută sub denumirea de toaleani.
  • ADN-ul extras din craniu sugerează că femeia împarte descendența cu oamenii din Noua Guineea și cu aborigenii din Australia, dar și cu denisovanii - o specie dispărută de oameni preistorici.

Scheletul vechi de 7.000 de ani al unei tinere vânător-culegător din Sulawesi, Indonezia, ar putea fi primele rămășițe ale unei culturi străvechi și misterioase, cunoscută sub denumirea de toaleani (în limba engleză, Toaleans), conform unui raport al cercetătorilor publicat în Nature.

Fosilele aproape complete ale unei femei cu vârsta de aproximativ 18 ani din Epoca de Piatră au fost descoperite, în anul 2015, îngropate în poziție fetală într-o peșteră de calcar din Sulawesi. Insula face parte din regiunea denumită Wallacea, care formează insulele centrale ale arhipelagulului indonezian.

ADN-ul extras din craniu sugerează că femeia împarte descendența cu oamenii din Noua Guineea și cu aborigenii din Australia, dar și cu o altă specie dispărută de oameni preistorici.

Este pentru prima dată când cineva găsește ADN uman antic în acea regiune, spune Adam Brumm, arheolog la Centrul Australian de Cercetare a Evoluției Omului al Universității Griffith din Brisbane, care a făcut parte din echipa de cercetare.

Autorii spun că femeia ar putea aparține poporului toalean, al cărei existență este cunoscută din dovezi arheologice sărăcăcioase, cum sunt uneltele din piatră cu crestături distincte, și despre care se crede că a trăit pe insula indoneziană Sulawesi în acea perioadă.

Poarta spre Australasia

Rămășițele au fost descoperite alături de unelte de tip toalean, ceea ce oferă o dovadă solidă a legăturii femeii cu acest popor puțin cunoscut, spune Shimona Kealy, arheolog la Universitatea Națională Australiană din Canberra.

Wallacea este poarta prin care au călătorit strămoșii papuașilor și aborigenilor australieni de astăzi, însă aici au fost descoperit foarte puține rămășițe umane preistorice. Cel mai faimos este scheletul "Hobbit" al unui individ din specia Homo floresciensis, care a fost descoperit pe insula Flores, la sud de Sulawesi.

Mediul tropical fierbinte și umed duce la degradarea rapidă a ADN-ului din fosile, ceea ce face ca materialul genetic viabil să fie o raritate în regiune. Autorii bănuiesc că îngroparea scheletului în peștera calcaroasă Leang Panninge ar fi putut ajuta la conservarea a suficient ADN pentru efectuarea analizelor.

Adăugarea analizei genomice la dovezile arheologice furnizează mai multe informații despre deplasările populațiilor și despre diversitatea genetică a oamenilor din regiune, spune Brumm.

Kealy spune că simplul fapt al extragerii ADN-ului din fosile în acest mediu ostil pentru conservarea acestuia constituie o realizare-cheie a proiectului.

Valurile de migrații

Genomul femeii arată un grad similar de înrudire cu aborigenii de astăzi din Australia și Noua Guinee, sugerând că descendența ei s-a separat înainte ca cele două grupuri să se separe în urmă cu aproximativ 37.000 de ani, spune coautoarea studiului, Selina Carlhoff, care cercetează genetica populațiilor la Institutul Max Plank pentru Istoria Omului din Jena, Germania.

Kealy spune că este posibil ca strămoșii femeii să fi făcut parte dintre oamenii care au migrat prin Sulawesi spre Australia și Noua Guinee, în urmă cu circa 50.000-60.000 de ani, însă descendența sa a format o ramură a populației care a rămas în Sulawesi. O altă posibilitate este ca strămoșii ei să fi făcut parte dintr-un val migrator care s-a reîntors mai târziu în Wallacea din Australia și Noua Guinee.

Genomul femeii conținea și ADN denisovan. Denisovanii sunt o subspecie dispărută a oamenilor preistorici, care a trăit în urmă cu 500.000-30.000 de ani și a căror existență este cunoscută doar din fosilele descoperite în Siberia și pe Platoul Tibetan.

Prezența materialului genetic denisovan - găsit și la oamenii din Australia și Noua Guinee - sugerează că Wallacea ar fi putut fi o regiune în care denisovanii și oamenii moderni s-au amestecat și încrucișat.

Mai există întrebarea dacă acest individ ar putea avea vreo legătură cu picturile vechi de 44.000 de ani descoperite într-o peșteră din Sulawesi în anul 2019 - considerate drept unele dintre cele mai vechi forme cunoscute de artă figurativă de peșteră.

Urme genetice la locuitorii din prezent

Regiunea din jurul Leang Panninge este astăzi locuită de oameni din culturile Bugis și Makassar ale Indoneziei. Acești oamenii sunt urmașii austronesianilor, care s-au stabilit aici după ce au venit din Taiwan, în urmă cu 3.500 de ani.

Genomul femeii nu prezintă urme de ADN austronesian, deoarece ea a trăit cu mult înaintea migrației acestor oameni. Însă o întrebare-cheie este dacă oamenii Bugis și Makassar au vreo legătură cu grupul preistoric din care făcea parte femeia.

Oamenii de știință indonezieni implicați în proiect au numit femeia Bessé´, care este cuvântul Bugis pentru "femeie tânără". Deși diferită fizic față de populația de astăzi din Sulawesi, Bessé´ este considerată o parte a istoriei oamenilor de pe insulă, spune coautorul studiului, Muhammad Nur, arheolog la Universitatea Hasanuddin din Sulawesi de Sud.

Brumm spune că nu au fost descoperite urme ale descendenței genetice a femeii în probele prelevate de la locuitorii de astăzi ai insulei Sulawesi. Totuși, aceasta s-ar putea datora faptului că această populație diversă nu a fost eșantionată suficient de temeinic.

Este posibil ca urmașii toaleanilor să fi supraviețuit și trăit în unele părți ale insulei Sulawesi până de curând, iar genele lor ar putea supraviețui și astăzi, chiar în condițiile în care cultura lor a dispărut în urmă cu mii de ani, spune Brumm.

Source Sursa: nature.com
Text: Bianca Nogrady



Din aceeași categorie

Flori

Cum au cucerit lumea plantele cu flori

5 iulie 2021 | Evoluție