Logo bio-infomedia.ro

Împerecherea între rude, ceva obișnuit în natură

  • 7 mai 2021
  • Ecologie
Lupi
Studiul demonstrează că animalele rareori evită împerecherea între rude, descoperire care este în concordanță cu o largă varietate de condiții și abordări experimentale. Lupii au făcut parte dintre speciile studiate. | Foto: ERIC DUFOUR/MOSTPHOTOS
  • Animalele rareori încearcă să evite împerecherea cu rudele, descoperire care este în concordanță cu o largă varietate de condiții și abordări experimentale.
  • Descoperirile vor avea implicații largi în ceea ce privește conservarea speciilor aflate în pericol de dispariție.

De obicei, considerăm că endogamia (consangvinizarea) este un lucru rău, care trebuie evitat în orice circumstanțe. Însă, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și publicat în Nature Ecology and Evolution arată că există puține dovezi care să susțină această presupunere.

Ideea că animalele ar trebui să evite împerecherea între rude a reprezentat punctul de pornire pentru sute de studii științifice efectuate la numeroase specii. Însă, se pare că realitatea este mai complicată.

Oamenii presupun că animalele ar trebui să evite împerecherea cu rudele atunci când este posibil, spune Raïssa de Boer, zoolog la Universitatea din Stockholm. Însă teoria evoluției ne spune că animalele ar trebui să tolereze sau chiar să prefere împerecherea cu rudele într-o varietate largă de condiții.

Studiul furnizează o sinteză a 139 de studii experimentale efectuate pe 88 de specii, în decursul unei perioade de 40 de ani, punând capăt îndelungatelor dezbateri dintre așteptările teoretice și empirice dacă și când animalele ar trebui să evite consangvinizarea.

Studiul arată că animalele rareori încearcă să evite împerecherea cu rudele, descoperire care este în concordanță cu o largă varietate de condiții și abordări experimentale.

Animalelor nu pare a le păsa dacă partenerul lor potențial este un frate, o soră, un văr sau un individ străin atunci când aleg cu cine să se împerecheze, spune Regina Vega Trejo, cercetător la Universitatea din Stockholm și autor al articolului.

Studiul a mai analizat și evitarea consangvinizării la oameni și a comparat rezultatele cu experimentele similare desfășurate la animale.

Descoperirile noastre explică de ce multe studii au eșuat în a găsi dovezi solide în privința evitării consangvinizării și oferă o agendă pentru a înțelege mai bine cum factorii cognitivi și ecologici relevanți modelează strategiile de evitare a împerecherii cu rudele la animale, spune John Fitzpatrick, profesor asociat de zoologie la Universitatea din Stockholm și autor senior al studiului.

Descoperirile vor avea implicații largi în ceea ce privește conservarea. Alegerea partenerilor este tot mai mult utilizată în cadrul programelor de reproducere pentru conservarea speciilor aflate în pericol. Ce înseamnă acest lucru?

Principalul scop al eforturilor de conservare este păstrarea diversității genetice, iar alegerea partenerilor este de așteptat să ducă la atingerea acestui obiectiv. Descoperirile noastre îndeamnă la prudență în privința alegerii partenerilor în cadrul programelor de conservare, conchide John Fitzpatrick.

Source Sursa: www.phys.org
Text: Universitatea din Stockholm



Din aceeași categorie