Logo bio-infomedia.ro

Diversitatea vieții în Pădurea Neagră

  • 2 ianuarie 2021
  • Ecologie
Pădurea Neagră
Pădurea Neagră - vedere dinspre Hohfelsen, lângă Seebach, Germania. | Foto: WIKIPEDIA
  • Pădurea Neagră este o destinație preferată de drumeți, fiind renumită pentru traseele turistice deosebite. Pădurile cu o compoziție variată oferă casă multor specii de animale și plante.
  • Pădurea Neagră se întinde pe o suprafață de 6000 km2 și și-a primit numele datorită vârfurilor montane acoperite de păduri întunecate de brad. Pădurile montane sunt formate din conifere, iar cele din văi, dintr-un amestec de stejar și mesteacăn.

Pădurea Neagră (în germană Schwarzwald) este o zonă montană împădurită din landul Baden-Württemberg, în sud-vestul Germaniei. Este împrejmuită de valea Rinului la vest și sud. Cel mai înalt vârf este Feldberg cu o înălțime de 1.493 metri. Este o importantă zonă turistică cu mai multe stațiuni montane și balneare, printre care orașul balnear Baden-Baden.

Din acești munți izvorăște Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, care se varsă în Marea Neagră prin Delta Dunării de pe teritoriul României.

Zona montană în care se află Pădurea Neagră s-a format în urmă cu aproximativ 500 de milioane de ani, în aceeași perioadă cu Alpii și alți munți bogați în minereuri. Cu circa 42 de milioane de ani înn urmă, s-a rupt mijlocul lanțului montan și a coborât cu 1000 de metri, formându-se astfel regiunea Rinului. Alte urme în decorul regiunii au fost lăsate de epocile glaciare și de erupțiile vulcanice, în urma cărora aspectul dantelat al vârfurilor a fost remodelat la forme rotunjite, pe ambele părți ale văii.

Principala rocă a Pădurii Negre este granitul, care, în anumite zone, este acoperit de un strat roșu de nisip sau calcar.

Partea vestică a Pădurii Negre este alcătuită din stânci abrupte și văi înguste, iar partea estică este formată din văi largi și dealuri prietenoase. Întreaga regiune este divizată de Valea Kinzig. La vest, înălțimea vârfurilor este de maxim 1000 de metri, în timp ce în partea sudică înălțimea ajunge la 1490 de metri, ca de exemplu vârful Feldberg.

Multe văi sunt acoperite de păduri de brad, care devin mai rare odată cu creșterea altitudinii, la peste 1000 de metri crescând doar iarbă și brazi pitici. În văile mai joase se întâlnesc păduri de stejar și fag, ce alternează cu pajiștile înierbate.

Mamiferele din Pădurea Neagră

În Pădurea Neagră trăiesc mulți cerbi și căprioare. Cei interesați pot observa animalele în parcuri, fără a le deranja. Iarna, animalele ies din pădure, în această perioadă ele fiind ademenite în locuri de hrănire bine stabilite. În acest fel se încearcă prevenirea distrugerii scoarței copacilor.

Mistrețul trăiește și astăzi în libertate în Pădurea Neagră sau este crescut în zone împrejmuite. În pădurile mai joase, vulpea este un animal frecvent, care vânează șoareci, chițcani, iepuri de vizuină și de câmp sau păsări. În copaci trăiesc veverițele și jderii de pădure, iar pe sol își caută hrana viezurele. Râsul, care a fost eradicat în trecut din aceste teritorii, a fost reintrodus în Pădurea Neagră.

Păsările din Pădurea Neagră

Multe specii de păsări trăiesc în Pădurea Neagră, ca și în zona Rinului, zonă ce delimitează la sud-vest pădurea. În această regiune, fluviul încetinește și își lărgește albia, iar pe malurile sale cresc sălcii și păpuriș.

În munți, trăiesc specii răpitoare, precum uliul porumbar și uliul găinilor. Aceștia vânează alte păsări, dar și iepuri, veverițe, mai rar șoareci. În ultimii ani, în Pădurea Neagră clocește din nou și acvila de munte.

La adăpostul copacilor bătrâni, trăiește ciocănitoarea neagră, care sapă tuneluri în trunchiul acestora, pentru a căuta furnici și larve de insecte. Scorburile largi săpate de ciocănitoare oferă adăpost bufnițelor, porumbeilor de scorbură, pârșilor mari și liliecilor. Forfecuțe comune mănâncă semințele din conurile de brad.

În zonele bogate în afini, cocoșul de munte își găsește adăpost printre copacii bătrâni. Dintre păsările de pădure aici mai întâlnim cinteza, mugurarul, pițigoiul moțat, pițigoiul de brădet, aușelul cu capul galben și aușelul sprâncenat.

Cocoșul de munte și cerbul
Sus: conifere în Pădurea Neagră. Jos-stânga: Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre mare, caracteristică Pădurii Negre. Jos-dreapta: În zonele împrejmuite poate fi observat cerbul nobil (Cervus elaphus), fără a fi deranjat. | Foto: WIKIPEDIA

Plantele din Pădurea Neagră

Văile acoperite cu păduri de conifere dese sunt caracteristice acestei regiuni. Solul, pe care nu crește altceva în afară de mușchi și ciuperci, este umbrit de arbori falnici de 30 m înălțime. Pădurea de brad pare, în mare parte a anului, întunecată și neprietenoasă. Când razele soarelui de vară inundă pădurea, zona se schimbă complet. Trunchiurile copacilor se scaldă într-o lumină arămie, iar aerul cald in jurul lor conține un miros îmbietor de brad. Iarna, copacii se transformă în piramide albe de gheață.

În regiunile mai înalte ale Pădurii Negre, mai ales în crevase, trăiesc plante alpine caracteristice, care sunt protejate față de condițiile climatice vitrege și de vântul năprasnic de promontoriile stâncilor înalte, stânci ce oferă adăpost multor animale amenințate.

În strâmtoarea Wutach trăiesc mai mult de 1000 de specii de plante, 100 de specii de păsări și 500 de fluturi diferiți, unele dintre aceste specii fiind deosebit de rare. Pe platoul montan trăiesc trandafirul alpin, arnica și căpșunița roșie, iar mai jos se pot întâlni iarba neagră, piperul lupului și afinul.

Pe pajiștile regiunilor mai joase punem vedea orhidee și alte plante rare, putem descoperi lacuri mai mici înconjurate de păduri mixte compuse din brazi, molizi, fagi și mesteceni. Tot aici, pe alocuri cresc diferite specii de iarbă dulce, brazi și salcâmi. Unele lacuri au secat, iar în locul lor s-au format mlaștini înțesate de păpuriș și rogoz; în unele zone, pe malurile lacurilor se întâlnește și irisul.

Source Sursa: Minunata lume a animalelor
Foto: www.wikipedia.org