Logo bio-infomedia.ro

A fost secvențiat genomul craniului din Peștera Muierii

  • 9 iunie 2021
  • Ecologie
Craniul de Peștera Muierii 1
Craniul din Peștera Muierii 1, al cărui genom al fost acum secvențiat în totalitate. | Foto: MATTIAS JAKOBSSON
  • Peștera Muierii 1 este numele dat unuia dintre cei trei indivizi ale căror rămășițe au fost descoperite în peștera cu același nume. Peștera Muierii este un sistem de caverne din zona Baia de Fier, în sudul României. Peștera este bine cunoscută pentru rămășițele de urși de cavernă și pentru craniile și alte părți ale scheletelor a trei femei care au trăit în urmă cu aproximativ 35.000-40.000 de ani.
  • Craniul Peștera Muierii 1 prezintă o diversitate genetică mai mare, ceea ce sugerează că cea mai mare pierdere a diversității genetice a avut loc în timpul ultimei ere glaciare (care s-a încheiat în urmă cu circa 10.000 de ani), mai degrabă decât în timpul emigrării din Africa, cum s-a crezut inițial.

Pentru prima dată, cercetătorii au secvențiat cu succes întregul genom al craniului Peștera Muierii 1, care a aparținut unei femei ce a trăit în România în urmă cu 35.000 de ani. Marea sa diversitate genetică arată că migrația din Africa nu a fost un mare impediment în dezvoltarea omului, acesta înregistrându-se de fapt în timpul și după ultima epocă glaciară. Acestea sunt descoperirile unui nou studiu condus de Mattias Jakobsson de la Universitatea din Uppsala, Suedia, publicat în Current Biology.

Ea seamănă mai mult cu europenii din ziua de astăzi decât cu indivizii din Europa de acum 5.000 de ani, iar diferențele sunt mult mai mici decât s-a crezut inițial. Putem observa că ea nu este un strămoș direct al europenilor moderni, însă este un predecesor al vânătorilor-culegătorilor care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare, spune Mattias Jakobsson, profesor de biologie la Universitatea din Uppsala și conducătorul studiului.

Au fost secvențiate puține genomuri mai vechi de 30.000 de ani. Acum că echipa de cercetători poate citi întregul genom al craniului Peștera Muierii 1, oamenii de știință pot observa similitudini cu oamenii moderni din Europa, dar și că nu este un strămoș direct. În studiile anterioare, alți cercetători au observat că forma craniului său prezintă similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu neanderthalienii. Din acest motiv, s-a presupus că ea are o descendență neanderthaliană mai pronunțată decât contemporanii săi. Însă analizele genetice din cadrul acestui studiu arată că ea are același nivel scăzut de ADN neanderthalian ca și alți indivizi din acea perioadă. Comparativ cu rămășițele unor indivizi care au trăit cu 5.000 de ani mai devreme, ea prezintă doar jumătate din descendența de neanderthalian.

Migrația oamenilor moderni din Africa în urmă cu aproximativ 80.000 de ani este o perioadă importantă a din istoria umanității și deseori este descrisă drept un impediment genetic. Populațiile au plecat din Africa în Asia și Europa. Efectele acestor migrații pot fi observate chiar și astăzi. Diversitatea genetică este mai redusă la populațiile din afara Africii decât la cele din Africa. Faptul că craniul Peștera Muierii 1 prezintă o diversitate genetică mai mare sugerează că cea mai mare pierdere a diversității genetice a avut loc în timpul ultimei ere glaciare (care s-a încheiat în urmă cu circa 10.000 de ani), mai degrabă decât în timpul emigrării din Africa.

Aceasta este cu adevărat captivant, deoarece ne învață mai multe despre populația timpurie de Europei. Peștera Muierii 1 conține mult mai multă diversitate genetică decât ne-am fi așteptat de la Europa acelor vremuri. Variația genetică din afara Africii a fost considerabilă până la ultima perioadă glaciară, iar această eră glaciară a cauzat scăderea diversității genetice la oamenii din afara Africii.

Mai mult, cercetătorii au putut urmări variația genetică din Europa în ultimii 35.000 de ani și au observat o reducere a acesteia în timpul ultimei ere glaciare. Anterior, această diversitate genetică redusă a fost pusă pe seama variațiilor patogenice din genomurile populațiilor din afara Africii, însă acest fapt este subiect de dispută.

Accesul la metode mai avansate de genomică ne-a permis să studiem aceste rămășițe străvechi și chiar să căutăm semne ale unor boli genetice. Spre surprinderea noastră, nu au găsit nicio diferență în ultimii 35.000 de ani, chiar dacă unii indivizi ce au trăit în timpul ultimei perioade glaciare prezentau o diversitate genetică redusă.

Acum am aflat tot ceea ce era posibil de la aceste rămășițe. Craniul Peștera Muierii 1 este important din punct de vedere cultural și va rămâne interesant de studiat de către cercetătorii din alte domenii, însă, din perspectivă genetică, toate informațiile sunt acum disponibile.

Source Sursa: www.scitechdaily.com
Text: Universitatea din Uppsala



Din aceeași categorie