Logo bio-infomedia.ro

Noutăți despre COVID-19 și coronavirusul SARS-CoV-2

COVID-19 | 03.11.2020

COVID-19 ar putea perturba activitatea electrica a lobilor frontali ai creierului

Un nou studiu sugerează că anomaliile din lobii frontali ai creierului identificate pe electroencefalograme (EEG) sunt ceva obișnuit la pacienții cu COVID-19 care prezintă simptome neurologice. Estimările variază, dar aprox. 15-25% dintre pacienții cu forme grave de COVID-19 pot prezenta simptome neurologice, cum ar fi dureri de cap, confuzie, delir, amețeli. Pentru a investiga modul în care COVID-19 afectează creierul, cercetătorii de la Colegiul de Medicină Baylor din Houston și de la Universitatea din Pittsburgh au analizat rezultatele EEG de la 617 de pacienți. Vârsta medie a acestora a fost de 61,3 ani, iar două treimi au fost bărbați. Cele mai des întâlnite constatări au fost reducerea undelor cerebrale și descărcările electrice anormale. Anormalitățile observate pe EEG au fost direct proporționale cu gravitatea bolii și cu existența unor afecțiuni neurologice, cum ar fi epilepsia.

Medical News Today | 3 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 01.11.2020

Școlile nu sunt, probabil, focare de COVID-19

Informațiile acumulate la nivelul întregii lumi sugerează tot mai mult că școlile nu sunt focare pentru infecțiile cu coronavirus. În ciuda tuturor temerilor, infecțiile cu SARS-CoV-2 nu au explodat atunci când școlile au fost redeschise după relaxarea măsurilor de combatere a pandemiei. Iar dacă infectările s-au produs, acestea s-au răspândit la un număr redus de oameni. Școlile și centrele de copii par locurile ideale pentru transmiterea COVID-19, deoarece grupuri mari de persoane se adună în spații închise pentru mai mult timp. Cu toate acestea, la nivel global, infectările cu coronavirus în rândul copiilor sunt mult mai reduse decât în rândul adulților. Datele colectate la nivel global au arătat că școlile se pot deschide în siguranță acolo unde transmiterea comunitară este redusă. Și chiar acolo unde infectările comunitare sunt la nivel înalt, focarele din școli au fost foarte rare, mai ales dacă s-au luat toate precauțiile pentru limitarea transmiterii.

Nature | 29 octombrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 27.10.2020

Anticorpii dispar rapid după infecția cu COVID-19

Nivelurile de anticorpi protectori scad destul de rapid după infecția cu SARS-CoV-2, afirmă cercetătorii. Anticorpii sunt o componentă cheie a sistemului imunitar și împiedică virusul să pătrundă în celule. Cercetătorii de la Imperial College of London au descoperit că numărul persoanelor pozitive la anticorpi a scăzut cu 26% între iunie și septembrie, ceea ce sugerează că imunitatea pare a dispărea în timp și că există riscul de îmbolnăvire de mai multe ori. Peste 350.000 de persoane din Marea Britanie au făcut un teste pentru anticorpi, ca parte a studiului REACT-2. În prima rundă de testare, de la sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie, 60 din 1000 de persoane prezentau anticorpi. Dar la ultima testare din septembrie, numai 44 de persoane din 1000 mai prezentau anticorpi. Aceasta arată că numărul persoanelor cu anticorpi s-a redus cu mai mult de un sfert din vară până în toamnă.

BBC | 27 octombrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 26.10.2020

Bărbații în vârstă recuperați după COVID-19 ar putea avea ce mai bună plasmă pentru tratarea bolii

Cercetătorii au descoperit că, la bărbații în vârstă spitalizați cu COVID-19, este mai mare probabilitate de a exista niveluri ridicate de anticorpi împotriva coronavirusului în plasma sanguină. Această plasmă ar putea fi folosită pentru tratarea altor pacienți. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Investigation, este primul pas pentru a confirma dacă plasma sanguină este o terapie eficientă la tratarea COVID-19. Terapiile cu anticorpi funcționează prin administrarea la o persoană infectată a plasmei sanguine provenite de la o altă persoană care deja a depășit infecția. Plasma persoanei care s-a recuperat ar putea conține anticorpi pe care corpul persoanei i-a produs ca răspuns față de infecția inițială. Cercetătorii au sugerat că această plasmă ar putea fi eficientă la tratarea COVID-19, iar studiile observaționale efectuate până în prezent au arătat rezultate promițătoare.

Medical News Today | 25 octombrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 26.10.2020

Trei medicamente existente care ar putea ajuta la tratatea COVID-19

Conform unui studiu publicat în revista ACS Pharmacology & Translational Science, o echipă de cercetători a identificat trei medicamente deja existente care ar putea fi eficiente pentru tratarea COVID-19, în fazele sale incipiente. Până în prezent, singurul medicament existent care a arătat semne de eficiență este remdesivir, dezvoltat inițial pentru tratarea ebola în 2014. Însă, un studiu recent al O.M.S. a arătat că remdesivirul nu are un efect semnificativ asupra mortalității la COVID-19. După studierea a cca. 4000 de medicamente, oamenii de știință au identificat trei dintre acestea care ar putea fi folosite împotriva COVID-19: amodiachina (un medicament antimalarie), zuclopentixolul (un medicament antipsihotic) și nebivololul (un vasodilatator). Cercetătorii cred că aceste medicamente ar putea fi mai eficiente în combinație cu remdesivir sau antiviralul favipiravir și, în opinia lor, ele ar trebui să intre în evaluare clinică.

Medical News Today | 26 octombrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 23.10.2020

De ce pandemia de COVID-19 pare a se agrava înspre iarnă

Iarna se apropie cu repeziciune în emisfera nordică, iar oamenii de știință avertizează că pandemia de COVID-19 este foarte probabil să se agraveze, mai ales în regiunile unde răspândirea virusului nu este sub control. Infecțiile cauzate de multe virusuri respiratorii, inclusiv virusurile gripale și unele coronavirusuri, se înmulțesc în timpul iernii și se reduc în timpul verii. Cercetătorii spun că este prea devreme pentru a putea stabili dacă SARS-CoV-2 este un virus sezonier. Însă tot mai multe dovezi arată că un anume efect sezonier este probabil să ducă la accelerarea pandemiei în cursul iernii, pe baza a ceea ce deja cunoaștem despre răspândirea virusurilor și comportamentul oamenilor în sezonul rece. Oamenii vor interacționa mai mult în spații închise, cu o ventilație insuficientă, ceea ce va duce la creșterea riscului de transmisie. Dar chiar dacă există în efect sezonier redus, principala cauză a răspândirii pandemiei rămâne numărul foarte mare de oameni care sunt încă susceptibili la infecție.

Nature | 23 octombrie 2020 | Link articol


SARS-CoV-2

SARS-CoV-2

Statistici COVID-19

Masuri de protectie anti-COVID-19