Logo bio-infomedia.ro

Noutăți despre COVID-19 și coronavirusul SARS-CoV-2

COVID-19 | 20.11.2020

Efectele hidroxiclorochinei la pacineții spitalizați cu COVID-19

Hidroxiclorochina și clorochina au fost propuse ca tratament pentru COVID-19 pe baza activității in vitro și a unor studii și evaluări necontrolate de mică anvergură. Un nou studiu a fost efectuat pe 1561 de pacienți care au primit tratament cu hidroxiclorochină și 3155 de pacienți care au primit tratamentul obișnuit. Indicatorul principal a fost mortalitatea la 28 de zile. După 28 de zile, din grupul hidroxiclorochinei au decedat 421 de pacienți (27%), în timp ce din grupul de control au murit 790 de pacienți (25%). Aceste rezultate sugerează că pacienții din grupul hidroxiclorochinei au avut mai puține șanse de a se recupera după 28 de zile comparativ cu grupul de control (59,6% vs. 62,9%). Dintre pacienții care nu au avut ventilație mecanică la începutul studiului, la cei din grupul hidroxiclorochinei au fost mai multe cazuri care au necesitat ventilație mecanică și mai multe decese (30,7% vs. 26,9%). Concluzia este că pacienții cu COVID-19 care au primit tratament cu hidroxiclorochină nu au prezentat o incidență mai scăzută a deceselor după 28 de zile, comparativ cu cei care au primit tratamentul obișnuit.

The New England Journal of Medicine | 19 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 20.11.2020

Un medicament folosit la tratarea artritei ar putea crește rata de supraviețuire a persoanelor în vârstă bolnave de COVID-19

Oamenii de știință au descoperit că medicamentul baricitinib, folosit la tratarea artritei, arată rezultate promițătoare pentru tratarea COVID-19 la persoanele în vârstă. Cercetătorii au folosit software de inteligență artificială (AI) pentru a analiza rapid acest medicament și a determina dacă ar putea fi eficient la tratarea bolii. Software-ul a identificat acest medicament datorită a două mecanisme de acțiune pe care acesta le deține: reduce inflamația și face ca virusul să pătrundă mai greu în celulă. Oamenii de știință au studiat 83 de pacienți de la Universitatea din Pisa, Italia, și de la Spitalul Albacete din Spania. Pacienții, cu o vârstă medie de 81 de ani, aveau forme medii sau severe de COVID-19 și au primit tratament cu baricitinib. Apoi cercetătorii au comparat acest grup cu un altul din Italia și Spania, care nu a primit acest tratament, și au descoperit că pacienții din grupul care a primit baricitinib au avut o probabilitate mai mică de a necesita ventilare mecanică, precum și o mortalitate mai redusă. 34,9% dintre pacienții din grupul de control au decedat sau au avut nevoie de ventilație, comparativ cu doar 16,9% dintre pacienții tratați cu baricitinib.

Medical News Today | 18 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 15.11.2020

COVID-19: cine este imun fără să se fi infectat

Oamenii de știință au descoperit anticorpi împotriva noului coronavirus în sângele donat înainte de începutul pandemiei. Ei sugerează că unii oameni ar putea prezenta un grad de imunitate pre-existentă față de noul virus. Echipa de cercetare a dorit să dezvolte un test de înaltă sensibilitate pentru detectarea anticorpilor împotriva SARS-CoV-2. Cercetătorii au utilizat probe de sânge de la persoane care nu au fost infectate. Spre surpriza lor, au descoperit anticorpi care au reacționat față de SARS-CoV-2 în unele dintre aceste probe. În articolul publicat, cercetătorii emit ipoteza că expunerea la orice coronavirus uman, care poate produce o răceală obișnuită, poate duce la imunitate față de alt coronavirus, fapt denumit reactivitate imunitară încrucișată. Există patru coronavirusuri umane sezoniere, care produc o formă medie a bolii. Cea mai mare parte a populației se infectează cu măcar unul dintre aceste virusuri la un moment dat.

Medical News Today | 15 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 08.11.2020

Un vaccin care mimează coronavirusul determină anticorpi puternici

Un vaccin COVID-19 candidat format din particule artificiale minuscule ar putea fi mai puternic decât alte vaccinuri în ceea ce privește declanșarea răspunsului imun. David Veesler șiNeil King de la Universitatea Washington din Seattle și colegii lor au realizat particule microscopice în formă de biluțe care mimează structura coronavirusului. Cercetătorii au lipit 60 de copii ale proteinei S a virusului SARS-CoV-2 la exteriorul fiecăreia dintre aceste nanoparticule. După ce echipa a injectat la șoareci acest vaccin cu nanoparticule, animalele au produs anticorpi la niveluri comparabile sau mai mari decât cele întâlnite la pacienții care s-au vindecat de COVID-19. Șoarecii care au primit acest vaccin au produs de zece ori mai mulți anticorpi decât rozătoarele vaccinate numai cu proteina S. Vaccinul pare a produce un răspuns puternic din partea celulelor imunitare speciale, care ajută la declanșarea unei apărări puternice după infecția cu SARS-CoV-2.

Nature | 6 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 06.11.2020

Nu există dovezi că medicamentele pentru osteoporoză cresc riscul de COVID-19

Un studiu observațional nu a găsit nicio dovadă că medicamentele pentru osteoporoză ar crește riscul de îmbolnăvire cu COVID-19. Cercetările au arătat că unele dintre aceste medicamente chiar ar duce la reducerea acestui risc. Studiul a fost realizat de cercetătorii de la the Hospital del Mar Medical Research Institute din Barcelona, Spania și a analizat datele de la 2102 de pacienți care au primit tratament pentru osteoporoză, osteofibroză și fibromialgie. Vârsta medie a pacienților a fost de 66,4 ani, iar 80,5% dintre aceștia au fost femei. Cercetătorii au comparat incidența COVID-19 la acești pacienți din perioada 1 martie - 3 mai 2020 cu incidența în Barcelona din aceeași perioadă. Rata de îmbolnăvire cu COVID-19 a fost de 3,7% la populația din Barcelona, comparativ cu 4,7 cât a fost la grupul de pacienți studiat. Însă, atunci când cercetătorii s-au concentrat pe pacienții bolnavi de osteoporoză (914 dintre cei 2102), au descoperit o rată de infectare mai mică (3%). Datele par a arăta că unele medicamente cresc riscul de COVID-19, altele îl reduc, iar altele nu au niciun efect.

Medical News Today | 6 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 06.11.2020

O mutație ar fi putut face COVID-19 mai contagioasă

Între martie și iulie 2020, o mutația a devenit aproape omniprezentă la infecțiile cu SARS-CoV-2 din Houston, Texas, S.U.A. Acest fapt sugerează că mutația a făcut virusul mai infecțios. Zona metropolitană a orașului Houston a raportat primul caz de COVID-19 pe 5 martie 2020. O săptămână mai târziu, virusul se răspândea în comunitate. Un studiu anterior a arătat că o tulpină de virus conținând o mutație particulară, denumită G614, a cauzat 71% din îmbolnăvirile din Houston din primul val de infectări. Un alt studiu efectuat în vară, în timpul celui de al doilea val, a descoperit că această mutație a produs 99,9% dintre infecții. Mutația, care s-a răspândit în lumea întreagă, constă din substituirea aminoacidului acid aspartic cu aminoacidul glicină dintr-o anumită zonă a proteinei S virale, care ajută virusul să pătrundă în celule. Această substituție pare a face mai ușoară pătrunderea virusului în celulă.

Medical News Today | 6 noiembrie 2020 | Link articol


SARS-CoV-2

SARS-CoV-2

Statistici COVID-19

Masuri de protectie anti-COVID-19