Logo bio-infomedia.ro

Noutăți despre COVID-19 și coronavirusul SARS-CoV-2

SARS-CoV-2 | 29.12.2020

LED-urile cu ultraviolete (UV) ucid coronavirusurile umane

Într-un studiu recent, cercetătorii au descoperit că LED-urile cu ultraviolete (UV) pot omorî rapid și eficient coronavirusul uman HCoV-OC43. Dacă studiile ulterioare vor dovedi eficiența acestora și față de SARS-CoV-2, această tehnologie va reprezenta o modalitate ieftină de dezinfectare a suprafețelor, sistemelor de ventilație și apei din spitale și industrie. Este bine cunoscut faptul că SARS-CoV-2 se poate transmite prin picăturile respiratorii și suprafețele contaminate cu secreții nazale, bucale sau oculare. SARS-CoV-2 rezistă câteva zile pe suprafețele obișnuite, cum ar fi cele din inox și plastic. Folosind coronavirusul uman HCoV-OC43, în locul SARS-CoV-2, cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au testat LED-uri cu UV care emiteau la diferite lungimi de undă (măsurate în nanometri (nm)), pentru a afla care dintre acestea ucid în mod eficient virusul. Echipa de cercetători a descoperit de lungimea de undă de 285 nm este foarte eficientă în inactivarea virusului, aproape la fel ca lungimea de undă de 265 nm, inactivând 99,9% din coronavirus în 30 de secunde. Cercetătorii avertizează că această tehnologie este periculoasă și că nu este recomandată pentru utilizarea în locuințe.

Medical News Today | 20 decembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 15.12.2020

Vaccinul împotriva COVID-19 și reacțiile alergice

De la începerea vaccinării cu vaccinul produs de BioNTech în Marea Britanie, doar două persoane - care prezentau istoric al unor alergii puternice - au dezvoltat reacții alergice. Aceasta a determinat autoritățile de reglementare să recomande oamenilor care prezintă un istoric de reacții alergice semnificative să nu se vaccineze. Deși luarea tuturor precauților este preferabilă în etapele de început ale unei campanii de vaccinare, este de menționat că toate vaccinurile - inclusiv cele împotriva gripei, poliomielitei sau pojarului - prezintă un risc de a declanșa reacții alergice puternice. Acest risc este de 1 la 900.000 de oameni. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, informațiile despre siguranță pe care le avem provin de la zeci de mii de persoane care au primit vaccinurile de la Pfizer/BioNTech, Moderna și Oxford/AstraZeneca în cadrul evaluărilor clinice. Așadar, aceste informații sunt suficiente pentru ca autoritățile de reglementare să decidă dacă vaccinul este sigur pentru a primi autorizație.

Medical News Today | 14 decembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 06.12.2020

Insuficiența respiratorie în COVID-19 nu se datorează, de obicei, furtunii de citokine

Mulți cercetători consideră că nivelurile ridicate de citokine - moleculele de semnalizare ale celulelor sistemului imunitar - produc afectarea plămânilor la persoanele cu COVID-19. Însă noi cercetări efectuate de Școala de Medicină a Universității din Washington din St. Louis și Spitalul de Copii St. Jude din Memphis, Tennessee, sugerează contrariul. Aceste descoperiri ar putea duce la modificarea modului în care medicii tratează pacienții cu infecții severe ale SARS-CoV-2. De asemenea, ar putea explica de ce medicamentele antiinflamatorii funcționează doar la un număr redus de pacienți cu COVID-19. Cercetătorii au analizat probe de sânge prelevate de la 26 pacienți bolnavi de gripă de dinainte de pandemia de COVID-19 și de la 168 de pacienți infectați cu noul coronavirus. Cercetătorii au descoperit niveluri similare ale celulelor inflamatorii la pacienții cu COVID-19 și la cei cu gripă. În total, doar opt (4%) dintre pacienții cu COVID-19 au manifestat furtuna de citokine. Majoritatea pacienților cu COVID-19 care au avut insuficiență respiratorie nu au manifestat și furtuna de citokine. De fapt, ei au prezentat fenomene inflamatorii mai reduse decât pacienții cu gripă la fel de bolnavi.

Medical News Today | 26 noiembrie 2020 | Link articol


SARS-CoV-2 | 26.11.2020

Eterogenitatea transmiterii, cinetica și controlul SARS-CoV-2

O întrebare de bază în dinamica bolilor infecțioase se referă la rolul eterogenității transmiterii, datorat demografiei, comportamentului și intervenției. Având la bază informații detaliate privind pacienții și contactele dintre aceștia din Hunan, China, cercetătorii au descoperit că 80% dintre infecțiile secundare și-au avut originea în 15% dintre infecțiile primare cu SARS-CoV-2, ceea ce indică o eterogenitate substanțială a transmiterii. Riscul de transmitere este direct proporțional cu durata de expunere și cu apropierea socială, fiind modulat de factori demografici și clinici. Perioada de închidere a activităților a crescut riscul de transmitere în cadrul familiilor și gospodăriilor, în timp ce izolarea și carantina au dus la reducerea riscurilor pentru toate tipurile de contacte. Profilul de contagiozitate al unui pacient tipic de SARS-CoV-2 își are vârful chiar înaintea apariției simptomelor. Modelarea arată că, pentru controlul SARS-CoV-2, sunt necesare eforturi sinergice pentru izolarea cazului, carantina contactelor și intervenția la nivel populațional.

Science | 24 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 26.11.2020

Medicament pentru reducerea hemoragiilor ar putea trata COVID-19

Un studiu recent a arătat că apronitina, un medicament utilizat pentru reducerea riscului de hemoragie în timpul intervențiilor chirurgicale, poate împiedica noul coronavirus să pătrundă în celule. Apronitina este un inhibitor al fibrinolizei, procesul prin care sunt dizolvate cheagurile sanguine. De asemenea, apronitina mai este și un inhibitor al proteazelor, fapt care este important în contextul COVID-19. Aceasta deoarece clivajul proteinei S virale, realizat de o protează, este esențial pentru ciclul de viață al virusului, permițându-i acestuia să pătrundă în celule. Acest clivaj trebuie să aibă loc pentru ca virusul să se poată lega de receptorii săi de pe suprafața celulei. Cercetătorii au adăugat apronitină în celule atât înainte, cât și după infectarea acestora cu coronavirusul. Rezultatele au arătat că apronitina a împiedicat virusul să pătrundă în celule (și să se replice) în ambele cazuri. În cadrul testului au fost utilizate diferite tipuri de celule, inclusiv celule izolate de la suprafața bronhiilor umane, precum și diferite concentrații ale medicamentului. Mai mult, cercetătorii au testat apronitina față de trei tulpini virale în afara celulelor.

Medical News Today | 26 noiembrie 2020 | Link articol


COVID-19 | 22.11.2020

Răspunsurile imunitare față de coronavirus persistă mai mult de șase luni

Memoria sistemului imunitar față de noul coronavirus persistă peste șase luni la majoritatea oamenilor. Cazuri sporadice de reinfectare cu coronavirus și rapoarte privind reducerea rapidă a nivelurilor de anticorpi au ridicat îngrijorări că imunitatea față de SARS-CoV-2 ar putea dispărea în câteva săptămâni după recuperare. Cercetătorii au analizat markeri ai sistemului imunitar din sângele a 185 de persoane care au avut diferite forme de COVID-19; 41 dintre participați au fost studiați timp de cel puțin 6 luni. Cercetătorii au descoperit că răspunsurile imunitare ale participanților au variat foarte mult. Însă câteva componente ale memoriei imunitare față de SARS-CoV-2 au persistat cel puțin 6 luni. Printre acestea au fost celulele B cu memorie, care intră în acțiune atunci când un agent patogen este reîntâlnit, precum și două clase importante de celule T: celulele T CD4+ și celulele T CD8+.

Nature | 20 noiembrie 2020 | Link articol


SARS-CoV-2

SARS-CoV-2

Statistici COVID-19

Masuri de protectie anti-COVID-19