Logo bio-infomedia.ro

Dieta cu bambus, secretul ursului panda mare

Ursul panda mare
Ursul panda mare se hrănește cu bambus, însă metabolismul său funcționează la fel cu cel al unui carnivor. | Foto: CRAIG SELLARS/GETTY IMAGES
  • Evoluția articulației temporo-mandibulare și a dinților premolari au permis ursului panda să se adapteze la dieta pe bază de bambus.
  • Premolarii pe care urșii panda mari îi folosesc pentru descojirea bambusului sunt unici în rândurile familiei urșilor și permit înlăturarea cojii verzi și toxice a bambusului, care include și minerale ce pot toci dinții.

Deși ursul panda mare este, în practică, un erbivor, sistemul său masticator funcționează diferit față de cel al altor erbivore. Prin procesul de selecție naturală, dieta ursului panda mare a avut un impact puternic asupra evoluției dinților și fălcilor sale. Cercetătorii de la Universitatea din Turku, Finlanda, împreună cu cei de la Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Urșilor Panda din China au fost primii din lume care au rezolvat misterul funcționării sistemului stomatognat (sistemul de organe și țesuturi care formează cavitatea bucală) special al ursului panda mare.

Dieta pe bază de bambus a ursului panda mare (Ailuropoda melanoleuca) a fost de mult timp un mister pentru oamenii de știință. Ursul panda este un erbivor, iar dieta sa constă doar din câteva zeci de specii de bambus. Legat de consumul de bambus, ursul panda mare are abilitatea de a exfolia coaja verde de la exteriorul tulpinilor de bambus, care este bogată în compuși toxici și abrazivi, cu ajutorul premolarilor săi puternic adaptați.

Erbivorele și-au dezvoltat molari crestați, care să-i ajute la măcinarea materialului vegetal, și fălci capabile să se miște în lateral, esențiale pentru rumegarea hranei. Deși dinții ursului panda mare au fost intens studiați până acum, cercetătorii nu au acordat o atenție deosebită motivului pentru care caninii de pe maxilar nu împiedică deplasarea în lateral a mandibulei - caracteristică tipică erbivorelor, dar și oamenilor. Explicația acestui fapt este evoluția articulației temporo-mandibulare și a dinților premolari.

Evoluția articulației temporo-mandibulare permite mișcarea în lateral

Utilizând metode moderne de scanare 3D, grupul de cercetători a studiat mișcările fălcilor ursului panda mare și structura dinților săi, descoperind răspunsul la întrebare care a intrigat cercetătorii timp de peste un secol: cum pot urșii panda mari să folosească bambusul în dietă? Soluția a fost ca articulația temporo-mandibulară a urșilor panda mari să evolueze diferit față de cea a urșilor bruni sau polari. În plus față de mișcările de deschidere și închidere, care amintesc de o balama, articulația permite o mișcare și pe lateral, necesară pentru a descoji bambusul. În mod interesat, această mișcare nu este împiedicată de caninii mari de care masculii au nevoie pentru a se lupta.

Articulația temporo-mandibulară
Articulația temporo-manibulară și premolarii permit ursului panda mare să descojească bambusul. | Foto: PEKKA VALLITTU

Necesitatea unei nutriții adecvate a dus la evoluția articulației temporo-mandibulare și a formei dinților pentru a descoji eficient bambusul fără a expune premolarii la efectele de uzură ale dietei cu bambus, explică profesorul Pekka Vallittu, de la Institutul de Stomatologie al Universității din Turku.

Evoluția sistemului masticator al ursului panda mare, așa cum a fost demonstrată în cadrul studiului, le-a permis să fie singurele mamifere mari cu acces la o formă interminabilă de hrană - sub formă de bambus - la începutul Pleistocenului.

Premolarii pe care urșii panda mari îi folosesc pentru descojirea bambusului sunt unici în rândurile familiei urșilor și permit înlăturarea cojii verzi și toxice a bambusului, care include și minerale ce pot toci dinții, spune profesorul Juna Varrela, de la Institutul de Stomatologie al Universității din Turku.

Studierea modului de funcționare a sistemului masticator al ursului panda mare ajută la o mai bună înțelegere a ocluziei dentare și a caracteristicilor acesteia.

Source Sursa: scitechdaily.com
Text: Universitatea din Turku



Din aceeași categorie