Logo bio-infomedia.ro

Căscatul ajută leii să-și sincronizeze grupurile

Grup de lei
Căscatul la lei ar putea fi un semnal social care ajută grupurile să se deplaseze împreună. | Foto: MANOJ SHAH/STONE/GETTY IMAGES PLUS
  • Căscatul este omniprezent la vertebrate, având ca posibil rol stimularea fluxului sanguin din craniu, răcirea creierului și sporirea vigilenței, în special în timpul tranziției din și în starea de repaus.
  • La lei, căscatul ar putea ajuta felinele să-și armonizeze mișcările de grup, un comportament crucial pentru un animal la care vânătoarea este un proces cooperativ.

Dacă urmărim un grup de lei care cască, aceștia ar putea părea nimic mai mult decât niște feline mari, leneșe și somnoroase, însă ultimele cercetări sugerează că acest obicei al leilor are rol în comunicare. Căscarea nu este numai contagioasă în rândurile leilor, ci pare ajuta aceste animale să-și sincronizeze mișcările, conform unui raport al cercetătorilor publicat în Animal Behaviour, pe 16 martie.

Descoperirea a fost realizată, parțial, din întâmplare, spune Elisabetta Palagi, etolog la Universitatea din Pisa, Italia. În timp ce studia comportamentul hienelor din Africa de Sud, cercetătoarea și colegii săi au avut deseori oportunitatea de a observa și leii (Panthera leo). Echipa a observat repede că leii cască destul de frecvent, concentrându-și aceste căscături pe scurte perioade de timp.

Căscatul este omniprezent la vertebrate, având ca posibil rol stimularea fluxului sanguin din craniu, răcirea creierului și sporirea vigilenței, în special în timpul tranziției din și în starea de repaus. Peștii sau reptilele cască și ele, însă animalele mai sociabile, așa cum sunt păsările și mamiferele, par să fi adoptat acest comportament în scopuri care țin de traiul în grup. La multe specii, precum oamenii sau maimuțele, indivizii care cască îi pot "infecta" pe privitori cu "boala căscării", determinându-i și pe aceștia să caște la scurt timp.

Observându-i pe lei cum cască, Palagi și-a amintit de activitatea sa de cercetare a căscatului la primate. Curioasă să afle dacă există vreo legătură între căscat și comportamentul social al leilor, echipa a înregistrat aceste feline mari și a analizat dacă există vreun anumit comportament specific în perioadele în care animalele căscau.

În decursul a patru luni din anul 2019, cercetătorii au monitorizat 19 lei din Greater Makalali Private Game Reserve, la vest de Parcul Național Kruger. Echipa a descoperit că leii care vedeau un alt individ căscând erau de 139 de ori mai predispuși să caște în următoarele trei minute.

Însă molipsirea nu se oprea aici. Leii care observau un alt leu căscând erau de 11 ori mai predispuși să copie mișcările individului inițial decât ceilalți lei. Această "sincronizare motorie" implica un leu care căsca, urmat de un alt leu care căsca, apoi primul leu se ridica și se mișca prin zonă, după care celălalt leu făcea același lucru.

La lei, molipsirea căscatului ar putea fi importantă pentru menținerea coeziunii sociale, spune Palagi. Căscatul ar putea ajuta leii să-și armonizeze mișcările de grup, un comportament crucial pentru un animal la care vânătoarea este un proces cooperativ.

Dacă molipsirea căscatului a evoluat înspre crearea unor legături, spune Palagi, după un astfel de eveniment, cele două animale trebuie să facă ceva împreună [cum ar fi să se ridice și să se deplaseze] pentru a crește probabilitatea de a interacționa.

Alți cercetători au emis ipoteza că fenomenul de căscare ar putea ajuta la coordonarea în cadrul grupului la unele specii, notează Andrew Gallup, biopsiholog la Universitatea de Stat din New York. Acesta este primul studiu de care știu ce încearcă să cuantifice acest fenomen.

Palagi notează că fenomenul de căscare marchează o trecere întră două stări fiziologice sau emoționale. Așadar, căscatul ar putea fi un bun mijloc prin care un individ dintr-o specie socială să comunice membrilor grupului că trece printr-o modificare internă.

Căscatul este un comportament larg răspândit, însă cred că este unul dintre cele mai misterioase, spune Palagi, din moment ce pare a avea diferite funcții de la o specie la alta.

Source Sursa: www.sciencenews.org
Foto: Jake Buehler



Din aceeași categorie