Logo bio-infomedia.ro

"Apocalipsa insectelor" din bazinul fluviului Paraná

Nimfa de libelula
Libelulă ieșind din starea de nimfă. | Foto: ALEXANDRE CASTAGNA
  • Analiza datelor colectate în decursul a 20 de ani sugerează că declinul insectelor se datorează construcției a peste 180 de baraje pe fluviul Paraná și afluenții săi.
  • Insectele sunt extrem de utile. Ele oferă numeroase servicii ecosistemice, inclusiv polenizarea, controlul biologic al dăunătorilor culturilor și al insectelor care transmit boli, descompunerea materiei organice și ciclul nutrimentelor.

Cercetările efectuate în Brazilia de mai bine de 20 de ani, în bazinul fluviului Paraná, arată o scădere drastică a numărului de insecte acvatice din regiune, care este considerată bine conservată și îndepărtată de efectele negative ale agriculturii, creșterii bovinelor și urbanizării.

Activitatea din teren a fost realizată de cercetători afiliați la Centrul de Cercetare în Limnologie, Ihtiologie și Acvacultură al Universității de Stat din Maringá (NUPELIA-UEM). Datele au fost sistematizate de Gustavo Romero, profesor la Institutul de Biologie al Universității din Campinas (IB-UNICAMP). Un articol despre studiu este publicat într-un număr special despre declinul insectelor din Biology Letters, un jurnal al Societății Regale din Marea Britanie.

Studiul nostru a analizat datele culese într-o perioadă de 20 de ani. Am identificat un declin de la câteva mii la câteva zeci de indivizi pe metru pătrat, a declarat Romero pentru Agenția FAPESP.

Declinul drastic al populațiilor de insecte este un fenomen global, a spus Romero, iar studiile au arătat corelația sa cu activitățile umane. O meta-analiză publicată în Science a indicat o scădere a numărului de insecte terestre, dar a susținut că a detectat o creștere a abundenței insectelor acvatice. Acest articol a fost contestat de critici, care susțin că autorii săi și-au bazat concluziile pe un eșantion prea mic, doar 7% din seturile de date privind insectele provenind din tropice, în timp ce restul au provenit, aproape exclusiv, din Statele Unite și Europa.

Romero și colaboratorii săi a studiat o câmpie inundabilă cu o suprafață de 40 de kilometri pătrați, care conține râuri, lacuri puțin adânci, canale și izvoare. Principala cauză a declinului populației de insecte a fost construirea a peste 180 de baraje de-a lungul cursului fluviului Paraná și afluenții săi, care formează unul dintre cele mai mari sisteme de apă dulce din America de Sud, drenând o mare parte din partea centrală și sudică a continentului.

Studiul a fost susținut de FAPESP prin două granturi acordate lui Romero și o bursă postdoctorală acordată lui Pablo Antiqueira, co-autor al studiului. Studiul a fost realizat sub egida Programului de cercetare FAPESP privind caracterizarea, conservarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității (BIOTA-FAPESP) și Programului de cercetare FAPESP privind schimbările climatice globale (RPGCC).

Un declin accentuat a fost observat nu numai la speciile mai sensibile, ci la toate ordinele de insecte acvatice și la familiile care trăiesc în zonă. Aceste insecte trăiesc în medii de apă dulce până ajung la maturitate, după care migrează în medii terestre. Printre ele se numără libelulele și gândacii de apă, pentru a menționa doar câteva dintre speciile cele mai cunoscute, a declarat Romero.

Deoarece unele insecte transmit boli (de exemplu, Aedes aegypti, care transmite febra denga, febră galbenă și virusul Zika), mulți oameni consideră în mod greșit că toate insectele sunt dăunătoare. Insectele care sunt decimate în bazinul fluviului Paraná sunt extrem de utile. Acestea oferă numeroase servicii ecosistemice, inclusiv polenizarea, controlul biologic al dăunătorilor culturilor și al insectelor care transmit boli, descompunerea materiei organice și ciclul nutrimentelor, a mai declarat Romero.

Barajele au trei tipuri de impacturi, a continuat Romero. În primul rând, fac apa mult mai clară, deoarece particulele în suspensie se așază pe fundul lacului înainte ca fluxul de apă să intre în deversor. Private de camuflajul dat de apa tulbure, insectele care trăiesc în aval de baraj sunt și mai vulnerabile la a fi prinse de către pești.

În al doilea rând, speciile de pești exotici introduse în lacurile de acumulare pentru a promova pescuitul sportiv sunt omnivore și mănâncă insecte, pe lângă peștii nativi.

Al treilea tip de impact detectat a fost un dezechilibru chimic al nutrimentelor din apă, cu modificarea proporțiilor de azot și fosfor. Algele care proliferează în lacurile de acumulare fixează azotul din atmosferă și îl transferă în apă. O parte din fosfor este depusă pe fundul lacului. Apa care curge prin deversorul barajului este săracă în fosfor și, prin urmare, este proporțional mai bogată în azot. Acest lucru îi schimbă calitatea nutrițională, afectând animalele care depind de o cantitate echilibrată a acestor nutrimente, a explicat Romero.

Bazinul fluviului Paraná străbate șapte state braziliene. Din punct de vedere tehnic, este un sub-bazin și, alături de sub-bazinele râurilor Paraguay și Uruguay, face parte din sistemul fluviului Plata, unul dintre cele trei bazine principale ale Americii de Sud. Celelalte două sunt bazinele fluviilor Amazon și São Francisco. Modificările care apar în ecosistemele sub-bazinului fluviului Paraná sunt, prin urmare, extrem de semnificative pentru continentul în ansamblu, iar scăderea populațiilor de insecte acvatice arată modul în care activitățile umane îl afectează chiar și fără a lua în considerare utilizarea pesticidelor și eliminarea apelor uzate în râuri și lacuri.

În lume există aproximativ 5,5 milioane de specii de insecte, dintre care 80% nu au fost încă descrise de știință. Această imensă populație de animale, cea mai numeroasă de pe planetă, este redusă rapid de activitățile umane, caracterizând ceea ce unii cercetători numesc deja "apocalipsa insectelor".

Source Sursa: scitechdaily.com
Text: FAPESP



Din aceeași categorie